Pentru a primi „Oamenii Timpului”, Cazinoul, simbolul Constanței, se va redeschide pentru o zi!

Pentru a primi „Oamenii Timpului” Cazinoul se redeschide pentru o zi! http://www.telegrafonline.ro/cazinoul-se-redeschide-pentru-o-zi Mirela STÎNGĂ Cazinoul, simbolul Constanței, se va redeschide doar pentru o zi, din păcate, joi, 15 septembrie, începând cu ora 13.00, pentru a găzdui dezbaterea „Patrimoniul regal la Marea Neagră” şi expoziţia „Scurtă istorie în imagini a Cazinoului din Constanţa”. Dublul eveniment va avea loc în prezența unor invitați speciali: preşedintele Ordinului Arhitecţilor, filiala Bucureşti, academicianul Şerban Sturdza, secretarul de stat, coordonator al Departamentului Centenar din cadrul Cancelariei Primului-Ministru şi, totodată, director onorific al revistei de cultură contemporană „Timpul“, Daniel Şandru, pianista şi iniţiatoarea campaniei de salvare a casei lui George Enescu de la Mihăileni, Raluca Ştirbăţ. Constănțenii vor fi reprezentanți de directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu, arhitectul Radu Cornescu şi prof. univ. dr. Florin Anghel de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanţa. Dezbaterea va fi moderată de lect. univ. dr. Daniel Citirigă, manager zonal pentru Constanţa al Campaniei „Oamenii Timpului“. După debatere și vernisaj, publicul este așteptat, începând cu ora 18.00, la Muzeul de Artă din Constanţa, la un concert extraordinar susţinut de pianista Raluca Ştirbăţ, care este și preşedinte al Societăţii Internaţionale „George Enescu“ din Viena. Intrarea este liberă. Ajunsă la cea de-a III-a ediție, campania „Oamenii Timpului” este un proiect al Asociaţiei Revistei „Timpul” şi beneficiază în 2016 de o recunoaştere extraordinară din partea unora dintre instituţiile-emblemă ale României. ASR Principesa Moştenitoare Margareta, Custodele Coroanei României, a acordat Înaltul Patronaj Galei „Oamenii Timpului” RO+. De asemenea, Campania „Oamenii Timpului” RO+ beneficiază de patronajul Ministerului Culturii. „La a II-a ediţie a Galei, din 800 de nominalizați propuși prin accesarea platformei online www.oameniitimpului.ro au fost selectați printr-o etapă de prejurizare 80 de finaliști (câte zece pentru fiecare județ în parte, corespunzător celor ze ce categorii prezentate). Aceștia au beneficiat de peste 200.000 de voturi online din partea susținătorilor. La Gala finală, zece personalități dintre cei 80 de finaliști au primit Trofeul „Oamenii Timpului” (Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași”), intrând în Comunitatea cu același nume”, spun organizatorii campaniei. Producătorul Campaniei „Oamenii Timpului” este Editura Adenium. Citește și: „Oamenii Timpului“ 2016, în etapa nominalizărilor online Constănțenii sunt invitați să-i nominalizeze pe „Oamenii Timpului“ lor Campania „Oamenii Timpului” se lansează la Constanța Constănțenii sunt invitați să nominalizeze „Oamenii Timpului“! www.oameniitimpului.ro

Titluri noi la Adenium

Titluri noi la Adenium Primele zile de toamnă aduc trei noi titluri Adenium.

Exerciții de dicție pentru inimi bâl-bâ-i-te de Vladimir Drăghia, ilustrații de Graţiela Aolăriţi Gabriel Cheșcu: „O lectură tonifiantă ne oferă acest al doilea volum semnat de Vladimir Drăghia. Nu mi-am imaginat nicicând un manual de logopedie care să ne învețe să silabisim coerent – și care să detabuizeze, pentru cei sfioși – limbajul alunecător-sinuos al dragostei, care, se știe, nu suportă pluralul. Dar la ce altceva ne-am putea aștepta de la cineva a cărui gravitație e racordată la rețeaua noastră de stări de spirit, cum el însuși se autodenunță?” Dezlegând misterele nașterii și morții... și ale fenomenelor intermediare de Daisaku Ikeda, un amplu tratat contemporan al budismului La acest început de secol XXI, în întreaga lume se intensifică studierea problemelor fundamentale, eterne, ca viața și moartea, rostul vieții, originile și destinațiile noastre ultime, cât și întrebarea cu privire la existența de după moarte. Cartea examinează filosofia de viață a budismului Nichiren în lumina ideilor de ultimă oră despre viață și moarte, deși cuprinderea exhaustivă într‑un singur volum a unei probleme atât de vaste este imposibilă. Budismul Nichiren oferă oamenilor mijloacele de a‑și transforma destinele prin înfăptuirea propriei revoluții umane individuale și dezvăluie calea spre pace și fericire. Daisaku Ikeda (n. 1928) este unul dintre cei mai cunoscuți învățători budiști din zilele noastre și scriitor, poet, activist pentru pace și militant pentru abolirea armelor nucleare. Distins cu numeroase premii, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace (2015, 2016). Volumul va fi lansat în cadrul unor evenimente culturale speciale la Iași (17 septembrie), Chișinău (18 septembrie) și Timișoara (20 septembrie) și va fi disponibil în curând în librării și pe site-ul Adenium. Literatura română pentru Evaluarea Națională. Aplicații, teste, sugestii de rezolvare de Daniela Zaharia și Cezar Zaharia Dincolo de miza succesului școlar (examenul de Evaluare Națională fiind un prag important pentru fiecare elev), studiul limbii și al literaturii române trebuie să rămână, în gimnaziu, o experiență culturală pertinentă și interesantă, care să implice imaginația, gustul estetic, nevoia de autointerogare și de comunicare. Respectând programa specifică, structura oficială a subiectelor și maniera de formulare a sarcinilor de lucru stabilite de Ministerul Educației, volumul își propune să nuanțeze pregătirea continuă și sistematică pentru Evaluarea Națională, intervenind cu fișe teoretice esențializate, teme de portofoliu, modele și sugestii de rezolvare, răspunsuri selective și o consistentă baterie de teste de antrenament. De asemenea, cartea are în vedere, prin selecția textelor (clasice sau contemporane, din autori celebri sau mai puțin cunoscuți în anii de gimnaziu), redescoperirea în adolescentul de 14 15 ani a cititorului pasionat sau măcar avizat, dornic să și susțină punctele de vedere, să și lărgească orizontul cultural și să descopere, dincolo de informații, reguli, canoane, adevăratele provocări, ierarhii, idoli, ca formă de acomodare cu specificul și noile problematici ale orelor de limba și literatura română din clasa a IX a de liceu. Cartea va fi lansată la Târgul pentru Școală- Excelsior vineri, 16 septembrie. Toate cărțile vor fi disponibile în scurt timp în librării și online. www.adenium.ro

Adenium: 150 de ani ai Coroanei Române sărbătoriți la Düsseldorf

150 de ani ai Coroanei Române sărbătoriți la Düsseldorf Celebrarea Anului Regal 2016 continuă. O nouă citadelă europeană aniversarează cei 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României. După Madrid, Londra și Domeniul Regal de la Balcic, orașul Düsseldorf, capitala Landului Renania de Nord – Westfalia, va fi gazda unui număr de evenimente publice aniversând un secol și jumătate de la venirea în România a Principelui Suveran Carol I și de la promulgarea Constituției din 1866. Evenimentele vor fi organizate de Asociația culturală româno-germană Atheneum, de primăria orașului Düsseldorf, de Muzeul Goethe și de alte organizații din Germania și România. Evenimentele din capitala Renaniei de Nord – Westfalia sunt sprijinite de Ambasada României în Republica Federală Germania. Ele se vor desfășura în zilele de marți 6, miercuri 7 și joi 8 septembrie 2016. Familia Regală a României va fi reprezentată la Düsseldorf de Alteța Sa Regală Principele Radu. Vor lua parte reprezentanți ai autorităților politice, oameni de artă, oameni de afaceri, membri ai Corpului Diplomatic și reprezentanți ai societății civile din România, Republica Moldova și Germania. Sărbătoarea românească de la Düsseldorf este organizată cu concursul Institutului Cultural Român. Vor lua parte Camerata Regală, dirijată de Constantin Grigore, Corul Regal, scriitori, muzicieni și artiști plastici români. Evenimentele de la Düsseldorf vor omagia, de asemenea, pe sculptorul Constantin Brâncuși și pe compozitorul George Enescu. Va fi lansat volumul Anul Regal, publicat de Editura Adenium. Cu ocazia zilelor românești de la Düsseldorf, vor avea loc întâlniri între delegații economice ale României, Republicii Moldova și Germaniei. www.adenium.ro

Noul număr al revistei de cultură contemporană TIMPUL, nr. 209, din august 2016, însoțit de Suplimentul special dedicat memoriei Majestății Sale Regina Ana a României.

A sosit TIMPUL! Comunicat de presă Publicat la: 31-08-2016 Vă recomandăm noul număr al revistei de cultură contemporană TIMPUL, nr. 209, din august 2016, însoțit de Suplimentul special dedicat memoriei Majestății Sale Regina Ana a României. Nr. 209 al revistei va fi disponibil în scurt timp în toată țara prin rețeaua de distribuție Inmedio, rețelele de librării Humanitas, Cărturești (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov) și Librarium (Timișoara, Cluj și Iași) și în format digital pe elefant.ro. Online, pe www.revistatimpul.ro, se regăsesc articolele din arhivă, precum și articolele ediției curente. Pentru a fi la curent cu toate noutățile, vă recomandăm să accesați și pagina de facebook a revistei TIMPUL și să vă abonați. În Suplimentul special dedicat memoriei Majestății Sale Regina Ana, primul proiect publicistic de acest gen, semnează texte de evocare personalități culturale, membri ai corpului academic, jurnaliști, specialiști în istorie și științe politice: Ioan Stanomir, Andrei Muraru, Cristian Teodorescu, Alexandru Muraru, Rodica Culcer, Lucian Dîrdală, Adelina Rădulescu, Nora Iuga, Răzvan Voncu, Bedros Horasangian și Claudiu Pădurean. În Editorialul din acest număr, Memoria Reginei Ana şi fractura logică a minţii colective, Daniel Șandru scrie despre urgența inițierii unei dezbateri despre asumarea onestă a istoriei, suscitată de trecerea în eternitate a Reginei Ana. În paginile de Actualitate, citiți despre două evenimente culturale importante care au avut loc în luna august: Smida Jazz Festival și Festivalul de Film Istoric Râşnov. Paginile Focus, coordonate de Radu Vancu, sunt dedicate volumului Când nu mai e aer, de Radu Andriescu, chestionând totodată arta poetică a generației ’90, comparativ cu cea a generațiilor de după. Semnează opinii: Andrei C. Şerban, Ioan Şerbu, O. Nimigean și Teodora Coman. Paginile de Filosofie, coordonate de George Bondor, conțin dosarul Seminarului anual București‑Princeton dedicat filosofiei moderne timpurii, manifestare știinţifică internaţională ajunsă la a 16‑a ediţie. Seminarul este organizat de Centrul de Cercetare „Fundamentele modernităţii europene” (Universitatea din București), în colaborare cu Departamentul de Filosofie al Princeton University. Semnează opinii Dana Jalobeanu, Irina Georgescu, Vlad Alexandrescu și Doina Hendre Biro. Din paginile revistei de cultură contemporană TIMPUL (nr. 209/august 2016) vă recomandăm și interviul realizat de Gabriel Cheșcu cu scriitorul Vasile Ernu, despre rezidența FILIT de la Iași, despre proiectul la care lucrează, despre destinul generației sale și ce înseamnă a fi de stânga în România. În paginile dedicate artei, puteți citi materialul realizat de Adina Scutelnicu despre sculptorul băcăuan Gheorghe Zărnescu, precum și materialul Oanei-Maria Nicuță despre cel mai recent proiect de la Borderline Art Space. Din paginile de cronică literară, vă recomandăm analiza lui Claudiu Komartin despre evoluția fenomenului poetic și a criticii din 2000 încoace, precum și articolul lui Cosmin Ciotloș despre Arta poetică a lui Emil Hurezeanu. De asemenea, vă recomandăm analiza polemică pe care Alexandru Anca o realizează volumului controversat al lui Carme Jiménez Huertas, Nu venim din latină, cronica Simonei Preda la cel mai recent volum al lui Adrian Cioroianu, precum și revenirea lui Ștefan Lemny în paginile revistei TIMPUL cu o cronică despre volumul Nicoletei Roman, „Deznădăjduită muiere n­au fost ca mine”. Femei, onoare și păcat în Valahia secolului al XIX­lea, apărut la Editura Humanitas. Numărul 209 al revistei TIMPUL conține și alte articole, semnate de Mihaela Mocanu, Maria Bilaşevschi, Romeo Aurelian Ilie, Angelo Mitchievici, Dana Ţabrea, Roxana Patraş, Lucian Dîrdală, Bogdan Călinescu, Stelian Dumistrăcel, Mioara Anton, Teodora Manea, Dan Pavel, Lavinia Maria Pruteanu, Dragoş Dascălu și Radu Vancu. www.revistatimpul.ro

Un număr de colecție al revistei TIMPUL pentru fiecare comandă pe www.adenium.ro

Alege cărțile preferate de pe www.adenium.ro, comandă-le și primești în plus un număr de colecție al revistei de cultură contemporană TIMPUL. Cu o istorie de 140 de ani, TIMPUL este una dintre cele mai complexe reviste culturale din România. Paginile ei dovedesc un excelent echilibru între prezentarea actualității culturale și reflecția liberă de falsul imperativ al noutății. În paginile revistei de cultură contemporană TIMPUL, observația obiectivă și reflecția critică se întâlnesc în cel mai firesc și mai fericit mod cu putință. Scrisă într-un ritm alert, dar cu idee și argumente, TIMPUL se impune printr-o diversitate care, deloc întâmplător, este perfect unitară. Își găsesc loc evenimentele culturale și analizele politice, literatura și critica literară, cronica de film și cea de teatru, filosofia și reflecția economică, istoria și cronica de arte vizuale. Platforma online Adenium înseamnă acces rapid la informații și la peste 140 de titluri din domenii diverse, grupate în douăsprezece colecții. Urmăriți secțiunea „Recomandarea săptămânii” pentru a fi la curent cu reducerile și promoțiile Adenium, accesați blogul pentru a afla noutăți despre cărți și autori (fragmente în exclusivitate, interviuri, recenzii, fotografii inedite), selectați-vă volumele preferate și comandați-le direct de pe site. Pentru a putea comanda de pe site-ul Adenium va trebui să vă creați un cont și apoi să puneți în coșul virtual cărțile care vă interesează. Alegeți modalitatea de livrare și finalizați comanda. Odată cu cărțile alese, veți primi un număr special, de colecție, al revistei de cultură contemporană TIMPUL.

De la criză umanitară la criză politică: proiectul european la răscruce

Emanuel Copilaș Publicat la: 22-08-2016, pe www.revistatimpul.ro Sorin Bocancea, (coord.), Marșul asupra Europei. Noile dimensiuni ale migrației, Iași, Adenium, 2016 Europa s-a confruntat, în 2015, cu cel mai mare val migrator de la al doilea război mondial și până în prezent. Peste un milion de oameni, majoritate din Siria, Irak, Afghanistan sau Albania au intrat pe continent prin Grecia sau Italia, având ca destinații Germania, Suedia sau Marea Britanie. Cauzele care i-au determinat să-și părăsească locuințele sunt multiple. În primul rând, discutăm despre zone de conflict care, odată cu așa-numita „primăvară arabă”, s-au reinflamat. Rolul Occidentului în acest context este unul central. La cinci ani de la începerea conflictului din Siria, jumătate din populația acestei țări a fost nevoită să aleagă calea exilului, extern sau intern. Este vorba apoi despre mirajul Occidentului, succesul consumerist pe care acesta a reușit să îl „vândă” în toată lumea: de ce ne mirăm deci că toată lumea vrea să ajungă în Europa sau în Statele Unite? Mai ales când cancelarul Germaniei, forța motrice din punct de vedere economic a Europei, a accentuat faptul că, în contextul natalității negative, acest stat are nevoie de cât mai multă forță de muncă. Ieftină, calificată și foarte ușor de disciplinat, dacă va fi cazul, datorită situației incerte legislativ a noilor veniți și a ostilității la adresa musulmanilor, aflată în creștere. Lucrarea coordonată de politologul Sorin Bocancea reprezintă probabil singura inițiativă publicistică de acest gen, până acum. Volumul putea fi însă mai echilibrat, așa cum însuși autorul recunoaște în secțiunea introductivă, insistând mai mult asupra unor opinii care nu văd în acest val migraționist un cal troian civilizațional, o formă de a destabiliza Europa pe coordonate sociale, religioase și economice în beneficiul Rusiei sau, mai grav, a mișcărilor teroriste musulmane. Un punct central în abordarea problemei îl reprezintă clarificarea terminologică a statutului protagoniștilor săi. Sunt aceștia refugiați sau emigranți? Sau de-a dreptul invadatori, așa cum susține Marius Văcărelu? „Terminologic, refugiații sunt persoane care fug de conflicte armate sau de persecuții, care sunt protejate de o convenție specială, adoptată de ONU în 1951. Ei fug de propriul guvern sau de un nou organ de putere constituit local, iar din acest motiv, pentru o perioadă de timp, abandonează legăturile juridice cu propriul stat. Ei nu pleacă la mare distanță de casa sau de țara lor, pentru că nu ajung la 500 de kilometri distanță mai ales dacă poartă un cărucior cu rotile în care își duc vreo rudă bolnavă sau vârstnică. Manipularea este cuvântul fundamental care a definit comportamentul presei și al guvernelor din vestul Europei, precum și al naivilor corecți politic, iar cazul la care fac referire a fost monumental prin sfidarea aplicată cetățenilor. Refugiații sunt diferiți de exilați (aceștia sunt de obicei victime ale politicii) și de emigranți, care sunt de cele mai multe ori expresia nereușitei economice a unui stat. Spre deosebire de refugiați, care nu se pot întoarce în țările lor în siguranță, emigranții nu au un astfel de impediment. Dacă aleg să se întoarcă, vor continua să fie cetățeni protejați de guvernele lor – cum sunt, de altfel, și în afara propriilor granițe. Legăturile politico‑juridice cetățenești nu se rup în cazul emigranților, față de situația contrară a exilaților. Emigrația mai are o caracteristică: se pleacă individual sau în grupuri mici, care au o țintă precisă: a câștiga bani cinstit, prin muncă, în noua țară, iar nu din ajutoare sociale. Invadatorii sunt cei care ocupă un teritoriu, înarmați sau nu. In­vazia are un caracter organizat, de grup, cu o țintă precisă sub aspect teritorial. Mai există un caracter clar al invaziei: dobândirea mijloa­celor de trai pe teritoriul invadat doar pe seama celor invadați. În concretul acestor zile, pe seama ajutoarelor sociale oferite de statele invadate” (pp. 57-58). O astfel de abordare apocaliptică și speculativă a situației nu contribuie prea mult la identificarea unor soluții, sau măcar la înțelegerea adecvată a acesteia. Cine decide la ce distanță se deplasează refugiații de statele din care provin? Nu au ei dreptul să aleagă opțiunea cea mai avantajoasă? Iar în contextul poziției adoptate de către Angela Merkel, Germania este cu siguranță alegerea cea mai inspirată pentru ei. Noii veniți sunt refugiați din simplul motiv că nu mai au unde să se întoarcă în țările de origine. Locuințele, perspectivele, familiile le-au fost iremediabil afectate de conflicte militare. Iar despre posibilitatea de a ne confrunta cu o invazie organizată, având ca scop destabilizarea Europei, nici nu cred că are rost să discutăm. Sigur că, în primii ani, mulți dintre noii veniți vor primi ajutoare de la bugetele de stat dar, pe termen mediu și lung, aceștia vor fi absorbiți de economiile statelor gazdă și vor contribui la creșterea lor. Să nu uităm că și-au permis să-ți părăsească țările devenite de nelocuit persoane relativ educate și cu venituri peste cele minime. Din păcate, această criză umanitară care a restricționat masiv libertatea de circulație în Europa, a condus la alimentarea islamofobiei, și așa în creștere, respectiv la ascensiunea electorală a partidelor de extrema dreaptă. Prin neacceptarea de către unele state a cotelor de refugiați stabilite de Comisia Europeană, criza umanitară s-a transformat rapid în criză politică. De felul în care aceasta va fi soluționată depinde viitorul Europei Unite, care va demonstra astfel dacă este sau nu capabilă să se ridice la nivelul valorilor pe care le promovează. Până atunci, să constatăm împreună cu Dan Ionescu la ce ne putem aștepta în această privință în viitorul apropiat: „intensificarea mișcărilor anti‑imigranți din vestul Europei ne va afecta cât de curând. Porniți în propria cruciadă creștină, deciși să apărăm încă o dată granițele Europei, chiar dacă nu am primit nici o cerere oficială, uităm că cei care azi își pun măști pe față și bat imigranți prin orașele europene nu sunt în nici un fel prietenii noștri. Sunt simpatizanți ai mișcărilor politice care acum un an făceau din românii plecați la muncă în Occident sursa relelor societății în care trăiau. Clanurile de români care le consumau aju­toarele sociale, le luau slujbele pe care oricum nu le doreau înainte de criză, românii pe care nu îi apără nici un sindicat și care fac mun­cile cele mai de jos în societățile occidentale erau ținta lor. Și, fără să gândim, ajutăm la alimentarea unor percepții care se vor întoarce împotriva oricărei forme de imigrație” (p. 196). http://www.adenium.ro/carte/marsul-asupra-europei-noile-dimensiuni-ale-migratiei/

Democrație și cultură politică. O relație problematică. Cronică de Emanuel Copilaș

Vasile Brașovanu, Calitatea democrației și cultura politică în România, Iași, Adenium, 2015 Cronică de Emanuel Copilaș Lucrarea tânărului cercetător Vasile Brașovanu nu își propune o amplă analiză științifică a legăturilor dintre democrație și cultură politică, ci doar o succintă trecere în revistă a complexității conceptuale și empirice a unei astfel de problematici ancorată, spre final, în contextul specificităților civice românești. Autorul începe prin identificare a trei modele de democrație clasice. Democrația directă, ateniană, care excludea majoritatea covârșitoare a populației, dar a cărei amintire simbolică a manifestat o puternică forță regenerativă, adaptându-se la contextele politice moderne, apoi democrația reprezentativă ca poliarhie, așa cum a fost teoretizată paradigma de către politologul Robert Dahl, adică un sistem politic bazat pe binomul contestare-participare unde drepturile cetățenilor de a lua parte în amblele tipuri de activități sunt cât mai puțin îngrădite și, în sfârșit, democrația consociațională a lui Arendt Lijphart, pentru care sistemele electorale plurale, nu cele majoritare, sunt cele mai în măsură să garanteze o cultură și un comportament politic unitar în cadrul unor societăți inevitabil și iremediabil diverse. O discutare mai detaliată a celor trei modele democratice ar fi fost de dorit, pe lângă includerea în cadrul demersului și a modelului clivajelor, propus de Martin Lipset și Stein Rokkan, a democrației distributive teoretizată de John Rawls sau a democrației radicale, așa cum apare ea la Jürgen Habermas sau la Ernesto Laclau. 254-493-calitatea-democratiei-si-cultura-politica-in-romaniaÎn ceea ce privește cultura politică, autorul preia modelul clasic al lui Gabriel Almond și Sidney Verba, care disting între o cultură politică de tip parohial, în care nu există nici informare, nici implicare civică, o cultură politică de tip dependent, în care informarea există, dar participarea cetățenească la deciziile colective este de cele mai multe ori pasivă, respectiv o cultură politică de tip participativ, unde cetățenii informați, alcătuind o veritabilă societate civilă, se informează și participă activ la procesul politic. Autorul nu uită să menționeze, pe urmele lui Sidney și Verba, că cele trei tipuri de cultură politică sunt mai degrabă tipuri ideale weberiene, ele coexistând, în diferite proporții, în cadrul fiecărei societăți în parte. Mai departe, autorul tratează subiecte ca socializarea politică, capitalul social, societatea civilă și cetățenia activă, inventariind interdependența complexă dintre aceste concepte și modalitățile prin intermediul cărora reușesc să articuleze sau nu comportamente politice specifice. Participarea politică este tratată în manieră preponderent individuală, ținând cont de „caracteristicile cetățenilor” și excluzând deliberat din ecuație contextul economic și social (p. 8). Problema este că un astfel de cetățean abstract, izolat în raport cu mediul în care s-a format, are destule șanse să devină un cetățean realmente „responsabil”, dar multe șanse să fie culpabilizat în manieră inadecvată pentru lipsa sa de cultură politică în momente cheie. Cultura politică nu poate fi însă arbitrar separată de contextul economic și social al cărui produs este, în definitiv: tratarea ei ca punct de reper absolut conduce aproape inevitabil la concluzii fragile și, în general, pesimiste. Chiar dacă analiza efectivă a culturii politice românești ocupă aproximativ un sfert din lucrare, aceasta este dublată în schimb de numeroase și utile date empirice. Bazându-se pe distincția operată de către Ronald Inglehart între valori materiale și postmateriale, autorul ajunge la concluzia că protestele politice din România contemporană sunt animate mai degrabă de valori materiale, reliefând absența unui nive de trai decent și eșecul ideologiei tranziției postcomuniste. Cele post-materiale, în primul rând ecologiste, devin la rândul lor, mai ales în ultimii ani, tot mai vizibile. Ținând cont de gradul ridicat de încredere pe care românii îl au în Biserică și Armată, autorul caracterizează cultura politică românească drept una parohială. Cred că avem de-a face însă mai degrabă cu o cultură politică dependentă, în care cetățenii nu sunt neapărat neinformați, ci doar relativ reticenți în a-și face cunoscute opiniile în spațiul public prin intermediul unor campanii de mobilizare sau a acțiunilor de protest, cultură politică în care au apărut în ultimii ani tot mai multe breșe participative. Viitorul civic al României nu este unul neapărat pesimist, întocmai ca viitorul intelectual și profesional al autorului care, ținând cont de vârsta pe care o are și de domeniul științific complex și solicitant în care se aventurează, oferă cititorilor o lucrare onestă, coerentă și promițătoare. www.adenium.ro