Pentru copii, lectura pare să fie o corvoadă. Mai ales când este impusă de programa școlară. Ei par să nu mai știe să savureze mesajul cărții, să trăiască alături de personajele cărții momentele de răscruce sau să se lase furați de universul magic pe care cărțile îl creează, unicat, pentru fiecare dintre noi. Copiii văd lectura ca pe o temă de casă, ceva de îndeplinit ca să nu ia notă proastă la școală. Din această lipsă de poftă de lectură, copiii, deși gândesc complex și scriu excepțional și creativ, citesc puțin și necursiv. Dacă sugestia lecturii vine de la cadrul didactic, pare iar a fi o impunere și deci o corvoadă. Părinții, oricât de bine intenționați ar fi, sunt depășiți de situație: nu sunt la curent cu cele mai noi titluri, nu știu exact ce ar trebui să aleagă pentru copiii lor, deoarece nu știu pe ce ar trebui să pună accent și la ce ar trebui să se aștepte, din punct de vedere al nivelului, de la fiecare carte. Aici intră în discuție cluburile de storytelling.
Adaptați pe nivelul de percepere a copilului și fiind la zi cu cele mai noi tendințe în domeniul cărților pentru copii, storytellerii sunt cei mai în măsură să facă recomandări de lectură pentru copii. În acest sens, prietena și colega mea Ina Bulzan, omul din spatele proiectului
Punguța cu povești, a inițiat chiar și un concurs. Pornind de la minunata poveste a lui Oliver Jeffers – caută un incredibil sau o incredibilă mâncător/mâncătoare de povești – copiii vor primi o listă cu cărți recomandate, pe care va trebui să o citească până pe 31 ianuarie 2015, urmând ca apoi să primească un mic set de întrebări din fiecare carte din cele recomandate, la care trebuie să răspundă corect, și mai trebuie să facă o prezentare a cărții preferate.
Pornind de la ideea acestui concurs, am întocmit o listă de lecturi pentru clasele primare, sugestii pentru părinți să le citească copiii.
Clasa I
În clasa I, copiii încep să scrie literele de mână și să formeze silabe, cuvinte, propoziții. Deja citesc texte scurte, benzi desenate, poezii de 1-2 strofe. La acest nivel, ei trebuie să fie capabili să identifice în textul citit personajele, locul și timpul unei întâmplări prezentate și să facă legătura între personaje, locuri, timpuri și momente evocate și ilustrațiile cărții. Astfel, textele trebuie să fie ușor de citit, cu dimensiuni mari ale caracterelor, atrăgând-i pe cei mici și făcând-i nerăbdători să parcurgă toate paginile.
Titlu: O inimă de broscuță – benzi desenate, volumul 1 și 2
Autor: Gheorghe Vîrtosu
Editura Adenium a pregătit pentru copii două volume de benzi desenate pe baza colecției de succes O inimă de broscuță, semnată de Gheorghe Vîrtosu. Primele două tomuri de benzi desenate sunt reprezentate fiecare de câte o carte de 48 pagini format A4 de benzi desenate, ilustrate de Ștefan Andreescu, cu scenariul realizat de Adriana Nicorici și este o „poveste pentru toate vârstele” aflată la început de drum. O inimă de broscuță vrea sa ne amintească, într-o formă originală, că în multe din colțurile pământului, civilizația a fost totuși clădită pe o cultură creștină. Personajele sunt variate, dar simbolice. Patru dintre personaje sunt: Puricele – care provine dintr-un mediu lipsit de multe din condițiile unei vieți decente și în mintea căruia ideile de Bine și de Rău sunt prezentate în modul elementar de „rai” și „iad” sau de „înger” și „demon”, Viermișorul de Mătase – care provine dintr-un mediu elevat, civilizat, deținând noțiuni avansate despre lume și viață, Picătură de Sânge – care reprezintă universalul, ceea ce aparține tuturor, ceea ce stă la baza existenței și Bătrânul Șobolan cel înțelept – deținătorul multor adevăruri. Dialogurile lor sunt deosebit de interesante, iar confruntările ideilor personajelor, momentele lor de meditație, confesiunile pe care și le fac sunt tot atâtea ipostaze în care se pot regăsi micuții cititori.
Clasa a II-a
În clasa a II-a copiii încep să învețe toate semnele de punctuație, ortogramele și citesc texte mai lungi, scot ideile principale, compun texte scurte pe teme date. Deja citesc texte mai lungi întinse pe câteva pagini și poezii cu mai multe strofe. La acest nivel ei trebuie să fie capabili să utilizeze cuprinsul unei cărți și să își aleagă singuri, în funcție de pasiuni și hobby-uri, cărțile pe care vor să le citească.
Volumul colectiv aduce împreună mari scriitori contemporani de literatură pentru oameni mari care scriu eseuri serioase, povestiri pline de umor, romane spectaculoase (Florin Bican, Marius Chivu, Florin Dumitrescu, Ioana Nicolaie, Ioana Pârvulescu, Ion Manolescu, Liviu Ornea, Elena Vlădăreanu, Tudor Călin Zarojanu, Daniela Kluz, Doina Ruşti, Ana Maria Sandu, Matei Sâmihăian, Fanny Chartres, Gruia Dragomir, Laura Grünberg, Vlad Zografi) care au acceptat să scrie pentru cei mici impresii și experiențe legate de computer. E adevărat, pentru copiii zilelor noastre calculatorul nu mai este un mister, cum a fost pentru acești scriitori când erau de vârsta copiilor cărora li se adresează, dar poveștile în sine nu relatează date tehnice, ci întâmplări (haioase sau pur și simplu frumoase) legate de modul în care aceste instrumente de lucru au ajuns să le dea dependență. De pildă, Ioana Pârvulescu povestește despre o noapte de Revelion în care și-a murmurat dorința de a avea casetofon, un echivalent al iPod-ului de astăzi. Și asta mă duce cu gândul la o imagine ce circulă nestingherită pe internet: care e legătura, dragi copii, dintre un creion și o casetă audio? Scriitorilor provocați jocul le-a plăcut… și dacă și vouă vă place ce-a ieșit… ne veți spune pe urmă!
Clasa a III-a
În clasa a III-a, copiii deja alcătuiesc compuneri, lucrează cu dicționarele de sinonime, antonime, omonime, DEX; exersează scrierea funcțională (cererea, biletul, scrisoarea, cartea poștală, mailul mai nou!) și pot citi de toate, după preferințe.
Una din cele mai cunoscute povești semnate de Roald Dahl, Matildaspune povestea fetiței cu același nume, despre care părinții (tatăl – un infractor, mama – o femeie cicălitoare și nu tocmai inteligentă) cred că e o adevărată pacoste, care pierde prea mult timp cu cititul, în loc să se uite la televizor, ca oamenii normali. Nici îngrozitoarea domnișoară Trunchbull, directoarea școlii, nu are o părere mai bună despre micuța pasionată de lectură. Sau despre copii, în general. Dar norocul îi surâde Matildei când în viața ei apare domnișoara Honey, învățătoarea care intuiește că fetița e un geniu și că dincolo de aspectul firav se ascunde o luptătoare cu puteri magice.
Aclamat ca una dintre cele mai memorabile și mai reușite scrieri satirice din literatura mondială, Peripețiile bravului soldat Švejk de Jaroslav Hašek este, categoric, pe lângă un inteligent și convingător manifest anti război, și unul dintre cele mai amuzante romane scrise vreodată. Švejk este un tolomac cu acte în regulă, cu toate că el nu are nicio vină și încearcă să se comporte cât de normal se poate. Înaintea începerii celui de-al doilea Război Mondial, acesta face doar trăsnăi, una după alta, făcând astfel să fie arestat de nenumărate ori, fiind eliberat de fiecare dată pentru dovezi insuficiente. Ajunge într-un final ordonanța capelanului, care-l ia sub ocrotirea sa, dar îl pierde la cărți în favoarea locotenentului Lukas, a cărui ordonanță devine astfel. Pe tot parcursul acestor pase de la unul la celălalt, bietul soldat Svejk provoacă râsete, dar și compasiune.
Clasa a IV-a
În clasa a IV-a copiii deja sunt avansați la lectură: ei lucrează pe text, alcătuiesc compuneri argumentative, fac rezumate. Cititul nu mai este un mister deja pentru ei, putând să parcurgă fără probleme cărți de povești, basme, romane.
Vama fantomă este o carte amuzantă, plină de aventuri și de lucruri ce poate nu ți le-ai imaginat niciodată și nici nu ți le vei imagina dacă nu vei citi această carte. Milo, un băiat care „când era la școală, tânjea să fie afară, iar când era afară, tânjea să fie înăuntru”, era plictisit de tot ce exista și cunoștea în jurul său. Într-una din zile s-a dus la bibliotecă, unde îl aștepta un colet cu expeditor anonim, cu un mesaj ciudat. Deschizând pachetul, a descoperit înăuntru un fel de puzzle 3D al unei „Vame Fantomă”. Curios, Milo a început să construiască puzzle-ul. Când a finalizat Vama, a trecut granița și s-a trezit în mașina sa, în mijlocul unei șosele, într-o zi cu soare! A deschis cartea și a ales un orășel: Dictionopolis, unde a avut parte de o mulțime de aventuri în încercarea de a salva două prințese închise într-un turn de frații lor, care deveniseră regi. Restabilind pacea peste ținut, Milo este nevoit să se reîntoarcă acasă, hotărât să revină prin Vamă a doua zi. Din fericire pentru el, când se întoarce a doua zi, constată că Vama dispăruse, iar în locul ei era un mic bilet: „Ne place să credem că totul a fost satisfăcător și că înțelegi de ce a trebuit să venim și să o recuperăm. Mulți alți băieți și multe fetițe abia așteaptă s-o folosească și ei.” Ce concluzie trage Milo din întreaga aventură rămâne de descoperit.
Jocul lui Westing este o adevărată analiză a tipului uman, un roman detectiv, în stilul Rodicăi Ojog Brașoveanu sau Agathei Christie. Moartea plină de mister a unui milionar excentric adună laolaltă șaisprezece oameni diferiți și cu totul neobișnuiți care trebuie să deslușească circumstanțele decesului unchiului Westing pentru a putea moșteni averea acestuia. Cei șaisprezece posibili moștenitori cad imediat în patima jocului propus de Westing prin testamentul său atrași de miza finală: două milioane de dolari. „Nu contează ce aveți, ci ceea ce nu aveți“ este unul dintre indiciile lăsate de unchiul Sam. Însă jocul lui presupune multă atenție, spirit strategic, diplomație și o privire de la distanță.
BONUS
În ultimii ani, un accent tot mai mare se pune pe studierea limbilor străine de la o vârstă cât mai fragedă. În acest sens, nu putem omite și o recomandare de la editura
Usborne – una din cele mai mari și mai bune edituri pentru copii din Marea Britanie (cărți distribuite în România de
miculcititor.ro, unde cărțile pot fi găsite deseori la reducere) –, un set de 50 cărți frumos ilustrate, practic 50 de povești simple, ușor de citit:
My First Reading Library.
Acest set este ideal pentru copiii din clasele primare, deoarece este structurat pe trei niveluri de dificultate: primele 22 de volume sunt ideale claselor I și a II-a, următoarele 12 se potrivesc copiilor de clasa a III-a și ultimele 16 sunt pentru copiii de clasa a IV-a.
Astfel, primele 22 de cărți fac parte din Usborne Very First Reading, iar povestioarele au construcții simple, pentru nivelul elementar de citire în limba engleză, potrivit metodei fonetice folosite în școlile din Marea Britanie. Titlurile acestei secțiuni sunt: Pirate Pat, Double Trouble, The Dressing Up Box, Captain Mac, A Bus for Miss Moss, The Perfect Pet, Dog Diary, Bad Jack Fox, Grizzly Bear Rock, The Magic Ring, The Queen Makes a Scene, A Fright in the Night, Stop that Cow, The Deep Dark Woods, Moon Zoom, Run Rabbit Run, Late Night at the Zoo, Wild School, The Circus under the Sea, The Monster Diner și Knight Fight, Mr Mystery.
Următoarele 12 cărți sunt luate din Usborne First Reading Level One și conțin povestioare pe care le pot lectura singuri cititorii începători: The Greedy Dog, The Rabbit’s Tale, Anansi and the Bag of Wisdom, The Three Wishes, Old Macdonald had a Farm, The Ant and the Grasshopper, The Fox and the Stork, The Fox and the Crow, The Sun and the Wind, King Midas and the Gold, The Lion and the Mouse și The Wish Fish.
Ultimele 16 cărți aparțin nivelului doi de citire, Usborne Very First Reading Level Two, cu textul mai complex și totuși ușor de lecturat: Doctor Foster Went To Gloucester, The Magic Melon, How Bear Lost his Tail, Little Miss Muffet, Old Mother Hubbard, One Two Buckle My Shoe, The Daydreamer, There was a Crooked Man, The Tortoise and the Eagle, King Donkey Ears, Clever Rabbit and the Wolves, The Old Woman who Lived in a Shoe, How Elephants Lost their Wings, The Genie in the Bottle, Dragon and the Phoenix și Clever Rabbit and the Lion.
Cartea Codul Bibliei. Semnătura lui Dumnezeu, semnată de călugărul Teodor Paraschiv, publicată la editura Adenium, în 2014, rezultat al studiilor îndelungi ale autorului, se vrea o demonstraţie că întreg corpul Bibliei este inspirat de Dumnezeu; „Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu inspirat”, susţine Paraschiv. Autorul enumeră codurile descifrate de-a lungul timpului, care fac referire, printre altele, la asasinarea lui Anwar Sadat, la Hitler şi Holocaust, la asasinarea primului-ministru izraelian Yitzchak Rabin, cât şi la procesul de pace dintre Israel şi OEP. Se găsesc codificate informaţii despre viaţa lui Iisus şi apostoli, altele mărturisesc despre trădarea lui Iuda. Însă, pe seama codurilor, nimeni nu are cum să ghicească evenimente viitoare, fiindcă sunt imposibil să găsit cuvintele ţintă care trebuie căutate.
“Iluzoria vulpe a fericirii” de Doina Popescu este o scriere filozofică, psihologică, profund introspectivă, care pune faţă în faţă “şase personaje în căutarea… timpului pierdut”: Aurora (naratorul), Ana, Iulia, Zina, Radu şi Cristian. Aceştia alcătuiesc un grup de psihodramă după modelul instituit de americanul Jacob Levy Moreno. Se întâlnesc regulat la Lăptăria lui Enache din Bucureşti şi povestesc episoade marcante din viaţa lor dobândind astfel nu numai o perspectivă personală nouă asupra întâmplărilor trăite (prin prima rememorării lor şi a modificării impresiei asupra lor datorată trecerii timpului), dar şi o perspectivă străină, a celorlalţi cinci colegi de grup.