Mulțumiri Editurii ADENIUM!

MULŢUMESC EDITURII ADENIUM 

Aurora Georgescu

Din motive ce nu au ţinut de voinţa mea, public acest articol cu câteva zile mai târziu faţă de cum s-ar fi cuvenit, dar nu pot să las timpul să treacă fără să  MULŢUMESC EDITURII ADENIUM, în primul rând pentru că există  prin oamenii deosebiţi care o compun. Chiar dacă este de curând înfiinţată, Editura Adenium are deja un nume cu greutate  în rândul instituţiilor de profil,  creând certitudinea ascensiunii pe scara valorilor  spre vârful ierarhiei, prin  pasiunea, determinarea şi profesionalismul  echipei.   Intraţi pe site-ulhttp://www.adenium.ro/ şi  veţi fi mult mai bogaţi spiritual!

Nu voi face acum nominalizări fiindcă ADENIUM înseamnă o familie care acţionează ca un singur om şi a cărei deviză este EXCELENŢA  fără să se dezmintă în fapte, iar metodele informative sunt  înlocuite cu cele formative, astfel că  dezideratul lor este A FI şi  nu A AVEA. Literatura pentru copii şi tineret pe care o promovează  este aceea de formare a unor oameni frumoşi moral  care să se poată adapta la o lume mereu în schimbare, în stare să folosească tot ce au desprins din cărţi, acolo unde este util, indiferent de domeniu. Este o onoare pentru mine să fac parte dintre autorii de carte publicaţi de această editură datorită căreia după cum veţi vedea mai jos, am trăit momente de neuitat.

Sub motto-ul „Primavara cartilor la Iasi”, în perioada 11-15 martie 2015, s-a desfăşurat la Palas Mall din Iasi cea de-a XXIII-a editie a Tirgului de Carte, Arta si Muzica LIBREX, un eveniment cultural deosebit la care, răspunzând invitaţiei Editurii Adenium de a-mi lansa cartea “ANOTIMPURILE “, am fost şi eu.  Totul a fost mult peste aşteptările mele, iar lansarea – o reuşită.

Copleşită de primirea atentă şi deosebit de caldă a tuturor celor ce formează “familia” ADENIUM, îmi doream să nu-i dezamăgesc, fapt care a făcut să-mi crească emoţiile pe măsură ce se apropia momentul lansării  “ANOTIMPURILOR, dar… toată neliniştea mea s-a topit când în jurul meu au început să apară copiii cu chipurile lor poznaşe, muzele mele dragi! Au sosit şi părinţii lor, şi alţi şi alţi iubitori de carte , dar cel mai important era faptul că acolo, alături de mine, dându-mi încredere, era echipa ADENIUM, pentru care un simplu mulţumesc ar fi prea puţin ca să îmi pot exprima întreaga gratitudine. Imaginile sper să convingă.

             
Onorată de prezenţa în public a doamnei Adriana Nazarciuc -director general Ed.Adenium –

    
Am avut şansa de a avea un moderator de excepţie: Andrei Giurgia, mereu în vervă, mereu cu zâmbetul pe chip, stăpânind perfect arta comunicării cu publicul.

  

Prezentarea elogioasă  făcută de managerul de dezvoltare al  Ed. Adenium Florin Iancu,  a făcut ca intervenţia  mea

să curgă  firesc ca la orice întâlnire cu  cititorii  şi am fost răsplătită din plin de aplauze . Despre poeziile mele nu am vorbit fiindcă urmau să le prezente mult mai frumos copiii  şi oricum prefer să le las să se prezinte singure,  atunci când  şi dacă vor trece marele examen : PROBA TIMPULUI.

In spatele orcărei cărţi sunt mulţi  oameni, sunt toţi acei  angajaţi ai unei edituri, agrenaţi în etapele trecerii spre produsul finit: cartea,  dar care în timp, nemeritat devin anonimi . Fireşte  şi  “ANOTIMPURILE” este rodul muncii în echipă AUTOR- ILUSTRATOR -EDITURĂ şi mă mândresc că am găsit în EDITURA ADENIUM colaboratorul perfect.
In acest context aduc întreaga mea gratitudine echipei ADENIUM : Adriana Nazarciuc – director general, Gabriel Cheşcu -redactor şef, cel care  a urmărit pas cu pas editarea cărţii mele, Daniel Şandru, Florin Iancu, Corina Gologoţ, Andrei Giurgia, Emil-Petre Juverdeanu, Roxana Petraru, Nelu Nicorici, Elena-Corina Creţu şi  nu în ultimul rând ilustratorului Serban Andreescu.

  

Aşa cum pentru un actor, aplauzele sunt  răsplata dăruirii lor, la fel pentru un autor este important să ştie că ceea ce scrie, ajunge la inima cititorului. In cazul cărţii mele,  prezenţa elevilor care au recitat  poeziile mele la această lansare a fost o imensă bucurie , iar implicarea doamnei învăţătoare Maria Petrea (Şc.nr. 15 Iaşi) în a-i pregăti astfel încât să pară   adevăraţi actori când au interpretat  o scenetă adaptată după  poeziile din “ANOTIMPURILE”, a fost o revelaţie.

 
Participarea onorantă a doamnei Doina Iarcucziewicz  – actor la Teatrul pentru Copii și Tineret ‘Luceafăru  a creat atmosfera unui adevărat spectacol, uimind prin  dexteritatea cu care a mânuit   un şoricel-marionetă dând astfel  viaţă  personajului principal din poezia “Ciorăpei pentru şoricei”  în aplauzele  tuturor .

 

Cu mult drag, în sesiunea de autografe care a urmat,  am lăsat în cuvinte scrise pe prima pagină a cărţilor ,  bucuria de a-mi face cunoscute poeziile.

        

Niciodată munca nu este în zadar, iar când  apar şi diplomele, motivarea de a merge înainte este şi mai mare. Iată o diplomă pe care EDITURA ADENIUM a primit-o în cadrul Târgului de carte Librex 2015, diplomă în care, într-un loc modest  mă regăsesc şi eu şi iată şi o distincţie, care este numai a mea şi pentru care MULŢUMESC ADENIUM!

 

Librex 2015,  va rămâne în memoria mea ca unul dintre cele mai frumoase momente din viaţă iar Iaşului şi Editurii Adenium , le încredinţez câte un strop din sufletul meu.

Corina Barbaros, politolog, ne răspunde

De vorbă cu politoloaga Corina Barbaros

Corina Barbaros este asistent universitar doctor la Catedra de Ştiinţe Politice-Relaţii Internaţionale Studii Europene în cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea ″Al.I.Cuza″ din Iaşi. A obţinut doctoratul în domeniul retoricii politice cu teza „Dezbaterile publice şi reconfigurarea politicului“. Este autoarea a numeroase articole, studii, capitole de cărţi din domeniul comunicării politice, marketingului politic şi analizei electorale (detalii în CV-ul academic) şi a unor comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe naţionale şi internaţionale (Barcelona, Atena, Berlin, Praga, Zagreb etc.). A efectuat mai multe stagii de cercetare (Freie Universität Berlin, Milan University) şi a fost directorul unui grant de cercetare finanţat prin ESP Open Society Institute. Este membru al Asociaţiei Internaţionale de Comunicare (The International Communication Association -ICA).

Alexandru Petria: - Corina Barbaros, în condiţiile actuale, nu cred că e foarte greu să transformi un bou într-un politician, deputat, senator…

- Nu aş vrea să susţin atotputernicia marketingului politic pentru că aş susţine o idee falsă. Prin instrumente şi strategii de marketing, poţi creşte vizibilitatea şi notorietatea unui politician, poţi transforma anumite atribute negative ale imaginii publice în aspecte pozitive sau, măcar, discutabile, poţi contrui personajul politic ca pe un brand. Altfel spus, prin marketing politic şlefuieşti şi adaugi poleială dar, dacă materialul este casant (metaforic vorbind), fisurile şi  vopselele scorojite se vor auto-dezvălui pe termen mediu şi lung.

- Vă pricepeţi să “vindeţi” imaginea unei personalităţi publice. Cât loc este sau mai este pentru moralitate aici? Mă refer la modul general.

- În general, succesul în marketingul politic se măsoară în obiective imediate, de tipul câştigarea alegerilor pentru funcţia de preşedinte, primar, senator, deputat. Presiunea temporală este mare, campaniile negative sunt eficiente şi aici apare tentaţia de a ocoli moralitatea. Totuşi, sunt situaţii în care încălcarea preceptelor morale în acţiunile de  marketing aduce prejudicii de imagine foarte mari. Ca să vă răspund direct, este importantă deontologia specialiştilor în marketing politic pentru că scopul final este cel al binelui comun şi al unei bune guvernări pentru toţi, şi nu acela de a aduce la putere pe oricine, cu orice preţ. Dacă moralitatea nu reuşeşte să-şi facă loc prin argumentul de mai sus, atunci ar trebui să-şi facă loc prin argumentul că lipsa moralităţii este o armă cu două tăişuri.

- “Marketingul politic. Repere teoretice şi strategii de acţiune”, editura Adenium, 2014, cartea dumneavoastră, este extreme de utilă în aceste vremuri fluide. Încercaţi un scurt rezumat…

- Când am scris această carte am avut în vedere graba lumii actuale şi dorinţa de a scrie o carte de marketing politic utilă atât celor care lucrează în domeniu, cât şi publicului larg. A rezultat o carte condensată informaţional, care nu lungeşte vorba inutil şi care îmbină abordarea teoretică, sintetizatoare a domeniului cu prezentarea unor strategii concrete de marketing politic. Sunt oferite multe exemple de utilizare inspirată a instrumentelor de marketing în cazul unor politicieni precum Eisenhower, Kennedy, Blair, Chirac, Sarkozy, Obama şi alţii. Veţi găsi în carte informaţii despre construirea imaginii unui politician, branding-ul politic, poziţionarea pe piaţa alegătorilor, rolul emoţiilor în politică etc. Mă surprinde în mod plăcut faptul că “Marketingul politic. Repere teoretice şi strategii de acţiune” se vinde foarte bine pentru o carte de nişă şi sper să aducă inspiraţie şi/sau înţelegere pentru cât mai mulţi cititori.

- Ce şanse are are România ca să-şi schimbe în bine clasa politică? În ce măsură depinde de specialiştii în marketing politic?

- Deocamdată, văd că schimbarea în bine a clasei politice depinde de DNA care, la rândul său, are o strategie de marketing politic, dar asta este deja o altă discuţie pe care am putea să o avem. Ca sa revin la întrebarea dumneavoastră, specialiştii în marketing politic pot ajuta în mod semnificativ la schimbarea clasei politice şi a implicării politice. Concret, marketingul politic post-alegeri înseamnă menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor cu alegătorii, transformarea produselor politice ca urmare a receptivităţii guvernamentale, gândire politică strategică, sporirea încrederii cetăţenilor în politicieni şi în sistemul politic. În cazul în care întrebarea dumneavoastră viza calitatea politicienilor care se prezintă în alegeri, aici schimbarea nu poate veni de la specialiştii în marketing politic. Este o chestiune care ţine de mecanismele de selecţie ale partidelor şi de nivelul de cultură politică dintr-o comunitate.

- Vă mulţumesc.

Interviu realizat de Alexandru Petria

Premii pentru ADENIUM

Orice premiu, orice distincție definește o recunoaștere și o răsplătire, a unui merit, a unei inițiative remarcabile.

Orice premiu celebrează succesul, motivează și responsabilizează!

În general premiile nu vizează doar o competiţie, ci – cred eu - vizează mai ales o anumită sensibilizare cu privire la un anumit domeniu, atât cu referire la standardele propuse, cât și la atingerea lor. Încurajează creativitatea, inovaţia şi acceptarea riscurilor. Determină, cel mai adesea, o anumită atitudine ulterioară, deoarece odată premiat într-un domeniu, devii automat un model.

Dacă ne referim la premiul Otilia Cazimir, acordat de LIBREX Editurii Adenium, pentru editarea cărții pentru copii și tineret, consider că această distincție reprezintă în primul rând un semn al potențialului excepțional pe care îl înregistrează literatura română de profil, dar care nu este exploatat destul.

Ne bucurăm că noi, ADENIUM, am reușit să atingem note neatinse încă, în ce privește originalitatea operelor noastre (mă refer la Colecția BD Junior, de transpunere în benzi desenate a clasicilor români și universali, precum și la inedita colecție de povești pentru toate vârstele O inimă de Broscuță, semnată de Gheorghe Vîrtosu, care se va reflecta atât în filmul animat, cât și pe scenele teatrelor din țară și din afara ei). Ne bucurăm și pentru că am obținut acest premiu promovând autori români. Nu ne vom opri aici: ne-am impus ca valoarea acestor autori și a operelor lor să transceandă literatura universală. Să tranceandă întreaga lume. Și vom reuși!

Despre DUHUL LOCULUI ȘI POVEȘTILE LUI, cu George Drăgan

Duhul locului şi poveştile lui

Alexandru Petria

17 March 2015

 

Alexandru Petria: – George Drăgan, vorbeşte-mi despre tine…

George Drăgan: – Cred ca experienţa care m-a marcat cel mai statornic este cea a copilăriei petrecute la ţară, la bunicii mei, unde am stat până la vârsta de 10 ani.

- Cum de ţi-a venit să publici „Țara ascunsă. Un ghid turistic alternativ al României”? Mă refer la resortul scrierii.

- Am scris cartea într-o perioadă în care eram ceea ce se numeşte un om „fără ocupaţie”. Nu mai aveam un loc de muncă stabil– dar aveam timp. O bună parte a acestui timp o petreceam în casă, într-un apartament din Bucureşti, mai ales în bucătărie. Încercam să scriu o carte care îmi depăşea puterile. Şi, din frustrare şi plictiseală, am început să scriu altceva, poveşti despre locuri fictive şi poveşti fictive despre locuri reale. Exerciţiul ăsta m-a prins, pur şi simplu îmi plăcea să scriu poveştile astea, şi aşa s-a născut cartea „Ţara ascunsă. Un ghid turistic alternativ al României”: poveştile unei ţări urzite s-au arătat în bucătăria unui apartament. Locuri şi poveştile lor, spaţii şi vremuri s-au strâns împreună, pe rând, până au format o cărticică şi o patrie. Am explorat-o cu plăcere, ca într-o vacanţă, vacanţa din bucătărie. Sper ca aceeaşi plăcere să o aibă şi cititorii: să călătorească prin ea ca într-o vacanţă, ca într-un exerciţiu smerit de evadare cotidiană din bucătării, sufragerii, birouri, metrouri, tramvaie…

- Ţin să-ţi mărturisesc că am citit cu reală plăcere „Țara ascunsă. Un ghid turistic alternativ al României”, o provocare pentru descoperirea sau redescoperirea spaţiului unde trăim. Ai umblat prin multe locuri, ai experienţa publicităţii. Ce ne individualizează faţă de celelalte state?

- Nu stiu dacă am umblat prin multe locuri, depinde la ce/cine mă raportez când fac această apreciere. Desigur, în plan personal, România este individualizată faţă de alte ţări de legătura personală cu ţara mea. Dar dacă ar fi să judec asta cât de cât obiectiv, profesional, publicitar, eu cred că ne individualizează o anumită atitudine a oamenilor– faţă de viaţă, faţă de lume. Mă refer mai ales la oamenii care încă sunt puţin influenţaţi de starea de spirit globală, deşi cred că şi în ceilalţi, cei urbanizaţi, globalizaţi e încă sensibilă atitudinea aceea tradiţional românească. De altfel, această opinie nu e neapărat (şi exclusiv) rezultatul unor raţionamente proprii: cunosc câţiva străini fascinaţi de oamenii de la ţară, de oamenii aşa zis „simpli” de pe la noi. Cred că atitudinea de care vorbesc vine dintr-o complexă plasare „la mijloc”, între ceva şi altceva, o aşezare pe un fel de graniţă (geografică, culturală, mentalitară, istorică, identitară, ş.a.m.d.).  Mă gândesc că atracţiile vizibile, sensibile sunt determinate tocmai de această stare de spirit, de duh mai bine zis – bunăoară satul romanesc, arhitectura tradiţională, portul popular, bisericile. Geografia este impregnată de duh, acesta o individualizează. Ea în sine, dez-sufleţită ca să zic aşa, poate fi interesantă, dar parcă nu e suficient. Munţii Carpaţi sunt diferiţi de Alpi, să zicem, sau de Anzi, nu doar strict geografic/geologic, ci şi sufleteşte. Anzii fără Cuzco sau Machu Picchu, fără Potosi, adică fără duhul locului şi poveştile lui (şi oamenii aferenţi, desigur)– ar fi mai puţin atractivi, individualizaţi. La fel, şi Carpaţii fără satele lor, fără mănăstirile lor, fără poveştile lor, fără toate expresiile duhului oamenilor de aici.

- Cartea este un real succes pentru editura Adenium. Ce mai ai în pregătire?

- O carte ilustrată, un fel de bestiar fabulos contemporan– textele sunt deja scrise, iar ilustraţiile sunt în lucru. Şi încă o carte de proză, un fel de dezvoltare a uneia dintre poveştile din “Ţara ascunsă”.

George Drăgan (n. 1976) a publicat proză scurtă în două volume colective și în revista online Respiro. A semnat scenariile a trei volume de benzi desenate, realizate în colaborare cu ilustratorul Alexandru Tălâmba (Elabuga, 2011; Mila 23, 2012; Cei de dincolo. În trecătoare, 2014) și pe cel al filmului de mediu metraj Maica Domnului de la parter, produs în 2009 (regizor: Andrei Cohn). Din 2001 este copywriter pentru mai multe agenții de publicitate.

„Toamna căpitanului” - interpretată de Zoe Petre, autoarea cărții

Biblioteca balcanică

„Toamna căpitanului” – interpretată chiar de autorul lucrării 

Redacţia: În ce cheie trebuie să fie citite textele din volumul pe care l-aţi publicat?
Prof. Dr. Zoe Petre: Poate cea mai adecvată caracterizare ar fi cea de op-ed, cum le spun americanii – editoriale de opinie, adică nu neapărat editoriale de felul celor pe care ziariştii profesionişti le publică, şi care au datoria unei distanţări faţă de opţiunile partizane, ci editoriale care pornesc de la un parti-pris binecunoscut cititorilor şi onest asumat de autor, dar care se străduiesc să nu altereze faptele, ci doar să le interpreteze într-o optică personală.
Volumul intitulat „Toamna căpitanului” – ca un omagiu pentru „Toamna Patriarhului”, al lui Garcia Marques – încearcă să desluşească, adesea cu un zâmbet, sensul evenimentelor pe care le străbatem în ultima vreme. Pornind de la criteriul de inteligibilitate, am decis să public comentariile din ultimii cinci ani, precedate de o selecţie de articole din anul electoral 2009: prins între alegerile parlamentare de la sfârşitul lui 2008 şi cele prezidenţiale din anul următor.
Puţin timp înaintea turului II al alegerilor prezidenţiale, ziarul „Ziua”, în care publicam până atunci, a anunţat că-şi încetează apariţia, aşa că, după un răstimp de meditaţie tăcută, am inaugurat un blog, „Fragmentarium”, unde am publicat cea mai mare parte a comentariilor cuprinse în volum; câteva au apărut totuşi ca interviuri sau ca analize în revista care îmi face cinstea de a publica această prezentare, „Balcanii şi Europa”.
Am optat, aşadar, ca la încheierea ultimului cincinal Băsescu să republic cea mai mare parte a comentariilor pe care acest răstimp mi le-a inspirat. Înainte de asta, am verificat cu atenţie în ce măsură reacţiile mele „la cald” se mai susţin şi în momentul în care tragem, de bine, de rău, o linie finală a acestei etape. Aşa cum văd azi lucrurile, nu m-am înşelat. Neîncrederea mea inaugurală – exprimată, spre marea supărare a multor colegi şi chiar prieteni, încă din vara lui 2004 – în personajul care a exercitat în ultimii zece ani cea mai înaltă magistratură în statul român s-a confirmat. Am mai păstrat în volum toate textele critice la adresa succesivelor guverne ale României din ultimii cinci ani, începând cu guvernul Boc I, PD-L&PSD.
Recunosc, retrospectiv, că succesivele guverne USL nu sunt tratate cu aceeaşi măsură critică. Poate fi părtinirea mea faţă de alianţa politică îndreptată contra exceselor regimului Băsescu, fapt e că, în ambele sale înfăţişări, guvernarea USL mi s-a părut mai legitimă decât cea a PDL.
Profitând de întrebarea redacţiei îmi permit să aduc „interpretarea” mea la zi:
«Cum stăm acum? Greu de spus. PNL e azi sacrificat pentru a masca resturile imunde ale regimului Băsescu, cam tot aşa cum Securitatea se ascundea acum aproape 25 de ani în spatele Armatei Române, care mai avea chiar şi atunci un nume, dacă nu chiar o onoare – scriam în septembrie trecut. Pe de-o parte, nu-i rău că avem un preşedinte tăcut, problema e că am fost averitzaţi că „tace şi face”, aşa că vreau şi eu să ştiu nu numai „ce” tace. Nu mă pot împăca însă defel cu gândul că, asemeni Ungariei sub ferula lui Orban Viktor, după aproape 150 de ani de liberalism, ne-am convertit subit şi noi la creştin-democraţie şi populism. Iar faptul că acest sacrificiu s-a făcut pe altarul salvării PDL de la o pieire politică mai mult decât meritată mă înfurie de-a dreptul. Aşa am scris încă din vară, în ultimul text din culegere, şi, dacă nu aş fi scris atunci, scriam acum.»

---

„Textele din acest volum fermecător aparţin unui spirit academic, ce descinde în iureşul realităţii curente. Zoe Petre coboară cărturăria din pod şi găseşte contraste spumoase între eroii mitologici şi nevolnicii noştri contemporani. Tonul doct şi vorba iute, scriitura savantă şi giumbuşlucurile stilistice se amestecă într-un soi amaretto: e niţel amărui, dar înveseleşte. Despre ultimii cinci ani într-o Românie a culorilor tari, într-o carte cu interpretări alese pentru gusturi subţiri.”
Radu Călin Cristea

---

„Sunt mulţi oameni care-şi zic sau aşteaptă să fie recunoscuţi ca intelectuali publici, ceea ce implică o anumită responsabilitate faţă de România. Însă, la o privire atentă, pe parcursul anilor, realizezi că-şi poartă în spinare doar propriile interese, constant oportunişti. E plină mass-media de ei, precum intestinele de carbohidraţi. Doamna Zoe Petre e la antipod, un model pentru ceea ce trebuie să fie un intelectual într-o societate dezaxată. «Toamna căpitanului», dacă mai era nevoie, demonstrează încă o dată acest lucru.”
Alexandru Petria

E TIMPUL pentru online!

Revista de cultură contemporană TIMPUL lansează platforma web www.revistatimpul.ro

Luni, 16 martie, revista de cultură contemporană TIMPUL lansează platforma web a revistei: www.revistatimpul.ro. Eevenimentul marchează împlinirea a 139 de ani de la fondarea acestei publicații cu valoare istorică și este găzduit de Librarium Palas, începând cu ora 18:00, într-un cadru special, în care va fi prezentată viziunea editorială exclusiv online a revistei.

Invitații speciali ai evenimentului: Daniel Șandru (directorul revistei TIMPUL), George Bondor (editor coordonator al paginilor de Filosofie din TIMPUL), Sorin Bocancea (editor coordonator al paginilor de dezbatere politică POLIS din TIMPUL); prezintă: Andrei Giurgia (editor coordinator & marketing TIMPUL).

Platforma web a revistei TIMPUL va conține rubrici de actualitate culturală, evenimente, recomandări de carte, film și teatru. De asemenea, TIMPUL va susține blogurile pe care vor semna articole colaboratorii și editorii coordonatori ai paginilor publicației; totodată, va fi pusă la dispoziția cititorilor, arhiva edițiilor precedente ale publicației.

Printre primele articole ale platformei ce va fi lansată pe 16 martie se numără și o relatare privind  Festivalul de Internațional de Film de la Berlin, semnată de criticul de film Irina Margareta Nistor.

Din redacția online a revistei de cultură contemporană TIMPUL fac parte și tineri din Asociația Studenților Jurnaliști din Iași, care vor fi și primii participanți ai Școlii de Presă TIMPUL, coordonată de directorul revistei TIMPUL, Prof.univ.dr. Daniel Șandru.

Adenium: Ziua COLLOQUIUM la LIBREX 2015

Ziua COLLOQUIUM la LIBREX: lansare și masă rotundă

Evenimentul de lansare a cărții are loc vineri, 13 martie 2015, de la ora 18:00, în cadrul programului LIBREX 2015 (Agora EX LIBRIS II).

• Participă: conf. univ.dr. Teodora Prelipcean, prof.univ.dr. Cristian Bocancea (decanul Facultății de Drept, Universitatea „Petre Andrei” din Iași).
• Moderator: prof.univ.dr. Daniel Șandru, director editorial ADENIUM.

După evenimentul de lansare, va avea loc o masă rotundă cu tema: Mediul academic și cultura politică în spațiul românesc

• Participă: prof.univ.dr. Cristian Bocancea, prof. univ. dr. Sorin Bocancea, conf.univ.dr. Teodora Prelipcean, lect. dr.Lucian Dîrdală, asist.dr. Dorina Țicu, asist. dr. Corina Barbaros.
• Moderator: prof.univ.dr. Daniel Șandru, director editorial ADENIUM.

Despre „Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate ”

Structurată pe trei capitole, lucrarea oferă o imagine de ansamblu – descriptivă, explicativă, interpretativă și comprehensivă – asupra complexului domeniu specific genului literar cunoscut sub numele de utopie. Din abordarea propusă nu lipsesc personalitățile marcante ale genului, sublinierea locurilor comune scrierilor utopice, modalitățile diferite în care au fost imaginate societățile perfecte de-a lungul timpului ori eșecul tuturor încercărilor de a transpune imaginarul în real. Studiul se adresează atât publicului larg, cât și cititorului avizat, fiecare din cele două categorii descoperind informații utile și repere interpretative.

Fragmente:

„Subiect inepuizabil, despre care s‑a scris mult și se va mai scrie, utopiile pornesc de la necesitatea reformării parțiale sau totale a mediului uman, schițând tipuri diverse de societăți ideale, societăți în care, de exemplu, proprietatea privată este abolită, structura socială este una fără privilegii, inegalități și injustiții, toleranța religioasă este afirmată.”

„Indiferent de tipul de societate la care autorii s‑au raportat, de mediile variate din care provin, de cultura și educația primite, reflectarea critică a realității socio‑politico‑economice reprezintă și ea una dintre trăsăturile comune scrierilor utopice. Astfel, cu toții sunt preocupați să identifice tarele specifice respectivelor societăți, să dezvăluie contradicțiile și conflictele existente, criza instituțiilor, fie ele economice, politice sau de altă natură, și să ofere soluții – economice, politice, sociale, religioase –, astfel încât să fie posibilă reformarea vechii societăți și construirea uneia noi în care binele și fericirea să nu fie apanajul celor bogați, ci al tuturor. Critica se realizează direct sau indirect, explicit sau implicit, prin varii mijloace. De asemenea, și poeții, și oamenii politici, dar și autorii de romane, folosind satira, ironia și argumentele raționale își exprimă nemulțumirile, revolta sau insatisfacțiile.” (pp. 36-37)

„O altă trăsătură întâlnită în majoritatea scrierilor utopice și care trebuie relevată o constituie inteligența și luciditatea povestitorilor/conducătorilor cetății, lupta acestora împotriva nedreptăților cu armele neconvenționale ale spiritului critic. Cu toții sunt fini analiști, manifestând atitudine, și nu indiferență, dovedind o capacitate deosebită în a reflecta și clarifica ce merită prețuit și ce trebuie respins, problematizând în permanență și refuzând să accepte modul în care societatea vremii era construită. Analizele lor denotă totodată o excelentă cunoaștere a realității, iar criticile sunt caustice și vehemente. Drept

urmare, putem afirma că marii utopiști sunt actori speciali care dețin înzestrări speciale, astfel de persoane reprezentând o minoritate în orice societate.” (p. 39)

Despre autoare

Teodora Prelipcean (n. 1967) este conferențiar la Facultatea de Științe Politice și Administrative și director al Departamentului de Științe Socio-Umane din cadrul Universității „Petre Andrei”, Iași. Licențiată în filosofie la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași (1994), a obținut diploma de studii aprofundate în „Filosofie și spiritualitate răsăriteană” (1996) și doctoratul în filosofie (2003). A urmat stagii de specializare la Faculté des Sciences Économiques et Sociales, Université de Lille, Franța (1993), și la Faculty of Law, University of Lapland, Finlanda (2000). Este membră a asociației internaționale Council for Research in Values and Philosophy, membră a International Advisory Board (Editura Lumen, Iași), reviewer al revistei Philosophy Study și redactor la revista Polis. A publicat articole și studii în reviste de specialitate românești și străine (Revista de Teorie Socială, Symposion, Philosophy Study, Procedia – Social and Behavioral Sciences), în volume colective și lucrarea Explicația în științele socio-umane (2004).