Cartile sunt primii nostri prieteni, primele noastre surse de intelepciune! Sa le oferim cinstea care li se cuvine!
marți, 30 iulie 2013
luni, 29 iulie 2013
vineri, 19 iulie 2013
Vânătorul şi vulpea
de Angelica Lambru
- Se vede bine hrǎnitǎ. Oare din ce-o trǎi? O vulpe fǎrǎ picioare nu-şi poate procura hrana singurǎ. Dintr-odatǎ, un rǎget înfiorǎtor l-a fǎcut sǎ se ascundǎ în spatele unui pietroi uriaş. De acolo a vǎzut cum un tigru enorm aducea o bucatǎ de carne în bot şi i-o lǎsa vulpii invalide.
-E absolut extraordinar – îşi spuse şi plecǎ.
În ziua urmǎtoare, când şi-a amintit de ce se întâmplase, i s-a pǎrut atât de uimitor, încât s-a întors în pǎdure ca sǎ se convingǎ cǎ nu visase. A descoperit cǎ vulpea se afla încǎ acolo şi chiar atunci a auzit din nou rǎgetul cel înspǎimântǎtor. Într-adevǎr, era chiar tigrul care sosea cu altǎ bucatǎ mare de carne, în bot, ca sǎ i-o dea vulpii bolnave.
- E un semn divin – şi-a spus omul. De acum înainte, voi face şi eu la fel ca vulpea şi mǎ voi încredinţa generozitǎţii celorlalţi.
Şi-a ales un loc la umbrǎ şi s-a pus pe aşteptat.
A stat aşa mai multe zile fǎrǎ sǎ mǎnânce şi fǎrǎ sǎ bea. Pielea a început sǎ i se crape şi vederea sǎ i se împǎienjeneascǎ. Slăbise atât de tare, încât nu mai putea sǎ se mişte.
Atunci, un înţelept cu o tunicǎ lungǎ, vǎzându-l atât de palid, s-a apropiat şi l-a întrebat cum ajunsese în halul acela şi ce fǎcea acolo. Vânǎtorul i-a povestit întâmplarea care îl impresionase pânǎ într-atât, încât îi schimbase cursul vieţii. 

- Şi de asta stai aici de atâta timp? l-a întrebat cu uimire.
- Şi de asta stai aici de atâta timp? l-a întrebat cu uimire.
- Am crezut cǎ a fost un semn divin: dacǎ un animal ca vulpea primeşte de mâncare, eu de ce n-aş primi?
- Da, a fost un semn – a spus bǎrbatul cu tunica, dar trebuia sǎ urmezi exemplul tigrului, nu pe cel al vulpii.
Gânduri din fotoliu
Povestea noastrǎ de varǎ are un mesaj simplu şi limpede ca lumina dimineţii: întotdeauna, dar întotdeauna, trebuie sǎ ne strǎduim sǎ facem parte din categoria celor care dau şi altora din agoniseala lor. “Dǎruind, vei dobândi”, spunea un mare înţelept creştin al zilelor noastre, Nicolae Steinhardt. Aşteptând posmagi înmuiaţi, ca Leneşul din povestea lui Creangǎ, Ceasul Vieţii nu va ticǎi minuni pentru noi!
“Nici mǎcar o farfurioarǎ cu lapte, n-aş primi?”, se îngrijoreazǎ Snowie, cu mieunat rugǎtor. “Draga mea, o pisicǎ înţeleaptǎ ca tine trebuia sǎ ştie deja cǎ afarǎ din Cǎsuţa fermecatǎ viaţa este plinǎ de întàmplǎri neprevǎzute! Fii pe pace! Aici, în poveste, ţie ìți va fi întotdeauna bine şi cald…”
Împarte cu prietenii!
joi, 4 iulie 2013
A murit Gandharva Sen!
A fost odatǎ ca niciodatǎ, cǎ, dacǎ n-ar fi, nu s-ar povesti, a fost odatǎ un rege căruia îi plăcea să stea adesea la sfat cu supuşii sǎi. În timpul unei asemenea întâlniri, unul dintre miniştrii sǎi a intrat în salon suspinând, s-a apropiat de rege şi i-a şoptit la ureche:
- A murit Gandharva Sen!
Auzind aceasta, regele a început sǎ plângǎ şi a strigat:
- Gandharva Sen a murit! Adunarea se suspendǎ şi ordon tuturor celor prezenţi sǎ pǎstreze patruzeci de zile de doliu în memoria decedatului.
Puţin mai târziu, regele a intrat în harem, suspinând:
- Ce s-a întâmplat, Majestatea-Voastrǎ? au întrebat femeile.
- A murit Gandharva Sen! – şi auzind aceasta, toate femeile s-au pus pe bocit.
Ultima femeie intratǎ în harem era şi cea mai tânǎrǎ. Când le-a gǎsit plângând, le-a
întrebat:
- De ce plângeţi?
- Gandharva Sen a murit! i-au rǎspuns în cor.
- Şi cine este Gandharva Sen?
- Nu ştiu, i-a rǎspuns cea mai în vârstǎ dintre femei.
Şi a alergat sǎ-l întrebe pe rege cine era acel Gandharva Sen, a cǎrui moarte o jelea toatǎ lumea.
Nici regele nu ştia, aşa cǎ s-a întors în sala de audienţe şi i-a pus aceeaşi întrebare ministrului. După plecăciunea de cuviinţă, acesta i-a răspuns:
- Nu ştiu, Majestate, dar când l-am vǎzut pe şeful Poliţiei plângând-i moartea, am început sǎ plâng alǎturi de el, ca sǎ-i ţin companie.
- Chiar acum sǎ te duci şi sǎ afli cine era Gandharva Sen!
Ministrul a fugit sǎ-l vadǎ pe şeful Poliţiei, dar nici acesta nu-l cunoscuse personal pe Gandharva Sen. Îl vǎzuse plângând pe unul dintre poliţişti şi a început şi el, din pură compasiune. Ministrul i-a poruncit şefului sǎ-l gǎseascǎ pe ofiţerul îndoliat, ca sǎ le spunǎ cine era Gandharva Sen, însă… ce credeţi? Nici acesta nu ştia. Soţia lui plângea în hohote, aşa cǎ i se fǎcuse atât de milǎ, încât simţise nevoia sǎ facǎ tuturor cunoscut, decesul lui Gandharva Sen.
Ministrul, Comandantul Poliţiei şi poliţistul au cautat-o pe femeie, dar nici ea nu ştia nimic despre cel mai bocit om din regat. Totuşi, le-a povestit cǎ se întâlnise cu spǎlǎtoreasa satului la râu, plângând amar dupǎ Gandharva Sen.
Toţi s-au dus într-un suflet la casa spǎlǎtoresei, iar aceasta le-a rǎspuns:
- Vai, încǎ mai am inima friptǎ din cauza lui Gandharva Sen, mǎgǎruşul meu!
Gânduri din fotoliu
Din istorioara aceasta amuzantă şi uşoară, ca spuma de pe dulceaţa bunicii, Snowie a desprins firul unui tâlc si l-a tors pe mosorelul ei imaginar.
- Spune-le copiilor - mi-a cerut - fiindcă mie acum mi-e prea lene şi cald, că nu e bine să plece urechea la zvonuri şi să se lase prinşi în hore pornite de alţii! Altfel, vor păţi ca regele din povestea aceasta, care a ajuns să plângă după un măgar! (Asta nu înseamnă că un biet măgăruş dispărut nu ar merita lacrimile noastre! Nici pe departe! Vrem doar să vă atragem atenţia la cât de înşelătoare poate fi vocea mulţimii şi cât de riscant obiceiul de a fi un colportor de zvonuri).
Povestitorul, care v-a spus povestea aceasta dintr-un fotoliu văratic de răchită, abia scos în cerdacul Căsuţei fermecate, nu mai are nimic de adăugat la cuvintele somnoroasei Snowie. Vă invită la un pahar de limonadă rece şi vă doreşte o vară plină de poveşti frumoase!
Angelica Lambru
sâmbătă, 29 iunie 2013
Profusion Conference in Iasi, June 2013
Profusion International Directors, Ramona Mitrica and Mike Phillips, visited the wonderful city of Iasi, in north-east Romania, in order to take part in the Iasi International Festival of Education (14-23 June 2013).
Within this exciting multidisciplinary event, Mike Phillips presented the special conference ‘Developing Narratives about Contemporary Life for Children and Young People’. The conference was introduced by actor Adrian Paduraru and hosted by writer Liviu Antonesei, President of the Festival of Books and Authors for Children and Young Adults, and was followed by a Q&A session with the audience.
While in Iasi, Ramona and Mike were also the guests of Apollonia radio and TV station, recording interviews.
Please see below a selection of pages about the conference, including links to articles and interviews.
(Romanian ONLY)
Conferinţe despre literatură/ de Ziarul de duminică
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/conferinte-despre-literatura-de-ziarul-de-duminica-10987077
Blogul Nicoletei Dabija pentru Adevarul.ro
http://adevarul.ro/cultura/carti/Si-fost-dimineata-sia-fost-seara-ne-a-ajuns-furtuna-linistii-1_51c6ac37c7b855ff56ba5282/index.html
Interview: Intersectii culturale - Mike Philips-Omul Orchestra
http://www.youtube.com/watch?v=dEqP86JrTfc&list=UUEz7v6D2IKRz7pWOlbmQh7A
Photo gallery: FIE? Să mai fie! Un festival și mai multe imagini
http://www.infoapollonia.ro/cultura/fie-sa-mai-fie-un-festival-si-mai-multe-imagini
Scriitorul britanic Mike Phillips: Dacă aş fi un cetăţean al Iaşului, aş fi mândru
http://www.fieiasi.ro/stiri/scriitorul-britanic-mike-phillips-daca-as-fi-un-cetatean-al-iasului-as-fi-mandru
Scriitorul Mike Phillips: Reţeta este întoarcerea către literatura clasică
http://www.fieiasi.ro/stiri/scriitorul-mike-phillips-reteta-este-intoarcerea-catre-literatura-clasica
"Cred că Iaşul e unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa"
http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cred-ca-iasul-e-unul-dintre-cele-mai-frumoase-locuri-din-europa--13437.html
MIC ON cu Mike Phillips şi Ramona Mitrică
http://www.apolloniaradio.ro/mic-on-cu-mike-phillips-si-ramona-mitrica/
FIE – Scriitorul britanic Mike Phillips în conferinţă la Iaşi
http://www.apolloniaradio.ro/fie-scriitorul-britanic-mike-phillips-in-conferinta-la-iasi/
Festivalul de Carte şi Autori pentru Copii şi Adolescenţi. Scriitorul britanic Mike Phillips va conferenţia la Iaşi
http://www.fieiasi.ro/stiri/festivalul-de-carte-si-autori-pentru-copii-si-adolescenti-scriitorul-britanic-mike-phillips-va-conferentia-la-iasi/
Dr Mike Phillips conferenţiază pe tema “Cum dezvoltăm narațiuni pentru copii și tineri pe teme din viața contemporană” la Iaşi
http://www.agentiadecarte.ro/2013/06/dr-mike-phillips-obe-conferentiaza-pe-tema-%E2%80%9Ccum-dezvoltam-nara%C8%9Biuni-pentru-copii-%C8%99i-tineri-pe-teme-din-via%C8%9Ba-contemporana%E2%80%9D-la-iasi/
Mike Phillips la Iasi
http://vreau.altiasi.ro/conferinta/mike-phillips-la-iasi
Mike Phillips, autor britanic de romane politiste, conferentiaza la Iasi
http://www.infoapollonia.ro/cultura/mike-philips-autor-britanic-de-romane-politiste-conferentiaza-la-iasi/
Mike Phillips: Conference at Iasi International Festival of Education
http://www.profusion.org.uk/news/38-mike-phillips-conference-at-iasi-international-festival-of-education.aspx
Preluat de pe http://www.profusion.org.uk/news/39-profusion-conference-in-iasi-june-2013.aspx
luni, 24 iunie 2013
FIE? Sa mai fie!
Mai multe articole de Nicoleta Dabija »
Scris de: Nicoleta Dabija Tags: agenţii de presă, festival, Iași, imagini, news, spotlight
Festivalul Internaţional al Educaţiei a trecut, Iaşul va intra de-acum în linişte şi pustietate, cum ne-a obişnuit în fiecare vară.
Dar au rămas amintiri frumoase, întâlniri unice, voci, chipuri, veselie, agitaţie, febră, provocare. Şi pentru o mai bună aducere-aminte, las aici mărturie o călătorie prin FIE în imagini:
Galerie foto Info Apollonia:
15 iunie, Sala Dublei Alegeri, Muzeul Unirii. Pianista japoneză Hiroko Minakami, într-un recital de excepţie, de care ieşenii au avut parte datorită Editurii Adenium
Fiica artistei Hiroko Minakami, Anna Eugenia, într-un dans japonez…
Viermele de Mătase, personaj din spectacolul “O inimă de broscuţă”, interpretat de Trupa Contrast, după cartea lui Gheorghe Vîrtosu
Plantele carnivore din “O inimă de broscuţă”
Puricile şi Picătura de Sânge, personaje din aceeaşi poveste
dansul de la sfârşitul spectacolului, în care Liviu Antonesei a devenit un personaj…
Într-o conferinţă de presă. Scriitorul britanic Mike Philips şi Liviu Antonesei
În aceeaşi conferinţă, Ramona Mitrică şi Mike Philips
Scenă din spectacolul lui Silviu Purcărete, “Călătoriile lui Gulliver”
Din acelaşi spectacol…
Mike Philips în conferinţă la Iaşi despre literatura pentru copii. Alături de el, Ramona Mitrică.
Lansarea volumului “Poezii din pălărie”, la unison: Liviu Antonesei, Florin Onică, coordonatorul proiectului cu 331 de autori, toţi elevi de liceu, Gabriel Cheşcu
Alexandru Ciubotariu, un cunoscut desenator de benzi desenate
Adrian Cioroianu, ajuns la Iaşi pentru o discuţie despre benzile desenate
…care s-a lăsat cu premii
Adrian Cioroianu, alături de Ligia Grozdan, Ovidiu Lazăr şi Octavian Jighirgiu, într-o conferinţă de presă
vineri, 21 iunie 2013
Chiril si cocorul
de Angelica LAMBRU
A fost odatǎ ca niciodatǎ, cǎ, dacǎ n-ar fi, nu s-ar povesti, a fost odatǎ un vânǎtor pasionat pe nume Don Giovanni. Într-o zi, a prins un cocor dolofan şi ducându-se acasǎ, i-a spus bucǎtarului sǎu, pe nume Chiril:
- În seara aceasta vor veni la cinǎ câţiva prieteni foarte dragi, aşa cǎ te rog sǎ te strǎduieşti sǎ gǎteşti cât mai bine acest minunat exemplar.
Friptura era aproape gata când, în bucǎtǎrie, a intrat o servitoare de care Chiril era foarte îndrǎgostit.
- Mâncarea aceasta miroase grozav! Dǎ-mi sǎ gust mǎcar o bucǎţicǎ şi voi accepta sǎ fiu logodnica ta.
Iar Chiril i-a dat copanul întreg.
Cum a fost posibil sǎ facǎ aşa ceva, Chiril? Când invitaţii au plecat acasǎ, vânǎtorul l-a chemat pe bucǎtar:
- Ce-ai fǎcut cu copanul care îi lipsea cocorului?
- Cocorul avea doar un picior, domnule.
- Crezi ca n-am vǎzut niciodatǎ un cocor?
Chiril tot insista şi insista ìn minciuna lui, aşa cǎ Giovanni i-a ordonat:
- Pregǎteşte-te, mâine în zori vom merge sǎ vedem cine are dreptate. Dacǎ e de partea mea, vei regreta amarnic ce-ai fǎcut.
Mort de fricǎ, bietul Chiril n-a putut sǎ închidǎ un ochi toatǎ noaptea. Au pornit înainte de rǎsǎritul soarelui. Odatǎ cu primele raze, au ajuns la un lac şi au vǎzut un stol de cocori dormind. Stǎteau cu toţii într-un picior.
- Aveam dreptate! Cocorii au doar un picior! a strigat Chiril.
- Nu e adevǎrat! a ţipat don Giovanni.
Atunci, cocorii, speriaţi, au pus şi celǎlalt picior în pǎmânt şi apoi şi-au luat zborul.
- Acum ce mai ai de spus? a adǎugat don Giovanni.
Chiril, tremurând, i-a rǎspuns:
- Cocorul pe care l-aţi vânat dumneavoastrǎ, era adormit…
Atunci don Giovanni a izbucnit în râs, uimit de rǎspunsul isteţ al lui Chiril şi l-a iertat, cu condiţia sǎ-i facǎ un tort mare de ciocolatǎ pe care sǎ scrie, cu litere subţiri, de frişcǎ: “Cocorii au douǎ picioare!”.
Gânduri din fotoliu
Sunt sigur că nu v-aţi putut abţine să nu zâmbiţi, poate chiar aţi şi râs când aţi văzut deznodământul poveştii. Ne lasă un gust de căpşuni cu frişcă, pentru că s-a terminat cu bine, pentru că don Giovanni a fost mărinimos şi nu l-a pedepsit pe Chiril pentru gogonata sa minciună. Cei optimişti vor spune că bucătarul a ieşit basma curată datorită isteţimii lui, dar Povestitorul, care ştie cât rău poate face o minciună nerecunoscută la timp, vă dă un sfat:
Pe cât sunt de lungi şi de subţiri picioarele cocorilor, pe atât sunt de scurte şi de împiedicate picioarele minciunii. Cine dintre noi n-a spus niciodată vreo minciunică ca să iasă din vreo încurcătură? Important este să ne recunoaştem la timp, greşeala, şi să nu înaintăm pe cărarea din ce în ce mai îngustă a minciunii, atunci când suntem prinşi cu… cioara vopsită! Greşeala recunoscută e pe jumătate iertată! Cealaltă jumătate, mai puţin plăcută, a consecinţelor asumate, trebuie să o acceptăm cu calm, curaj şi seninătate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)