De vorbă cu politologul Sorin Bocancea
- Domnule Sorin Bocancea, cât suntem de liberi în România? Vă simţiţi liber?
- Personal mă simt liber, însă sunt îngrijorat de utilizarea defectuoasă a libertății de exprimare. În numele acesteia, se săvârșesc acte ce contrazic sau anulează această valoare. Vom fi liberi în România în măsura în care vom reacționa la orice orice atac asupra libertății venit din partea unei prese și a unei clase politice cu o slabă educație democratică.
- E moral să se stabilească un punct unde să ni se oprească libertatea?
- Eu sunt adeptul principiului clasic formulat de Mill: libertatea mea se oprește acolo unde începe libertatea celuilalt. Evoluția societății reclamă o permanentă problematizare a acestui „punct” pentru ca principiul libertății să fie eficient.
- Dacă, la noi, libertatea presei e cam o vorbă în vânt, ce şanse avem să rezistăm în faţa unor tentaţii de mână forte?
- Din păcate, apariția complexelor politico-mediatice a compromis idea de libertate de exprimare, întrucât propagandiștii, așa-ziși jurnaliști, nu sunt de partea libertății, ci a autorității. Șansa noastră este new media, alternativă la aceste complexe, care constituie ocazia noastră de a nu tăcea.
- E în curs de apariţie, la Adenium, o carte pe care aţi coordonat-o, „Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală”. Faceţi-mi, vă rog, o scurtă prezentare.
- Ideea de a aduna între coperțile unei cărți opinii despre cazul Charlie Hebdo a venit din partea redacției Editurii Adenium, mie revenindu-mi sarcina de a identifica și mobiliza colaboratori din rândul specialiștilor în științe socio-umane și al jurnaliștilor. Nu am pus la dispoziția colaboratorilor nicio metodologie și nici măcar un text în care să pun problema într-un fel sau altul. Interesul meu nu a fost acela de a reuni texte cu o anumită tentă, ci de a pune la dispoziția cititorilor opinii cât mai diverse. Pluralismul opiniilor și buna lor argumentare au fost singurele imperative ale proiectului. Am grupat textele pe anumite arii tematice, acțiune menită a-l ghida pe cititor în perceperea acestei pluralități de opinii. Așa au rezultat șase părți ale lucrării. „Libertatea de exprimare. Pledoarii, critici și temeri”, care cuprinde texte ce abordează tema din perspectiva acestei valori fundamentale a democrației occidentale. A doua parte, „Problemele lumii europene: neoliberalism, neînțelegeri și hegemonism” reunește textele ce critică atitudinea Europei contemporane în rezolvarea problemelor actuale. A treia parte, „Problemele lumii islamice”, reunește opiniile ce pun atentatele pe seama unor disfuncționalități ale societății islamice: extremism, ratarea modernizării ș.a.. A patra parte, „Ciocnirea civilizațiilor”, reunește atât textele ce explică evenimentul de la Charlie Hebdo prin prisma ideii huntingtoniene a ciocnirii între civilizații, precum și opinii ce resping această idee. O a cincea parte, „Probleme universal umane”, conține opinii ce pasează problematica terorismului în aria universalului uman, susținând că nu e vorba nici de proasta gestionare a diversității, nici de libertate și nici de război al civilizațiilor, ci de viață și de moarte. În fine, o a șasea parte, „Reprezentări ale cazului Charlie Hebdo”, cuprinde contribuții ce prezintă modul în care atât oamenii politici cât și mass media au tradus și prezentat la nivel discursiv cazul Charlie Hebdo în acele zile.
- Eu am declarat că Je suis Charlie…
- Je suis Charlie în măsura în care acest slogan înseamnă „eu sunt împotriva crimei de orice fel”. Cât privește limitele libertății de exprimare, acesta este un alt nivel al discuției. Veți avea bucuria de a întâlni în volum opinii și argumentări foarte solide din diverse perspective. Dincolo de acestea, însăși apariția acestei lucrări este un răspuns afirmativ față de slogan.
Sorin BOCANCEA (n. 1970) este doctor în filosofie (2006) și în știinţe politice (2008). În prezent, este Profesor doctor și Decan al Facultății de Ştiinţe Politice și Administrative a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Domeniile de interes: filosofie politică și studii europene. Este Directorul revistei Polis și Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: Cetatea lui Platon (Editura Institutul European, Iași, 2010) – lucrare ce a primit premiul Revistei Transilvania și premiul „Vasile Conta” al Academiei Române, 2012; Noi și postcomunismul (Editura Institutul European, Iași, 2012). A coordonatConstituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (Editura Institutul European, Iași, 2013);De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (Editura Institutul European, Iași, 2014). A coordonat, împreună cu Daniel Șandru, volumele Mass-media și democrația în România postcomunistă(Editura Institutul European, Iași, ediția I în 2011 și ediția a II-a revăzută și adăugiră, în 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (Editura Institutul European, Iași, 2011), Zece exerciții de inginerie constituțională(Editura Institutul European, Iași, 2013). A realizat împreună cu Mircea Mureșan lucrarea Așa ne-am petrecut Revoluția (Editura Institutul European, Iași, 2014).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu