Profusion Conference in Iasi, June 2013

Profusion International Directors, Ramona Mitrica and Mike Phillips, visited the wonderful city of Iasi, in north-east Romania, in order to take part in the Iasi International Festival of Education (14-23 June 2013).

Within this exciting multidisciplinary event, Mike Phillips presented the special conference ‘Developing Narratives about Contemporary Life for Children and Young People’. The conference was introduced by actor Adrian Paduraru and hosted by writer Liviu Antonesei, President of the Festival of Books and Authors for Children and Young Adults, and was followed by a Q&A session with the audience.

While in Iasi, Ramona and Mike were also the guests of Apollonia radio and TV station, recording interviews.

Please see below a selection of pages about the conference, including links to articles and interviews.

(Romanian ONLY)

Conferinţe despre literatură/ de Ziarul de duminică
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/conferinte-despre-literatura-de-ziarul-de-duminica-10987077

Blogul Nicoletei Dabija pentru Adevarul.ro 
http://adevarul.ro/cultura/carti/Si-fost-dimineata-sia-fost-seara-ne-a-ajuns-furtuna-linistii-1_51c6ac37c7b855ff56ba5282/index.html

Interview: Intersectii culturale - Mike Philips-Omul Orchestra
http://www.youtube.com/watch?v=dEqP86JrTfc&list=UUEz7v6D2IKRz7pWOlbmQh7A

Photo gallery: FIE? Să mai fie! Un festival și mai multe imagini
http://www.infoapollonia.ro/cultura/fie-sa-mai-fie-un-festival-si-mai-multe-imagini 

Scriitorul britanic Mike Phillips: Dacă aş fi un cetăţean al Iaşului, aş fi mândru
http://www.fieiasi.ro/stiri/scriitorul-britanic-mike-phillips-daca-as-fi-un-cetatean-al-iasului-as-fi-mandru

Scriitorul Mike Phillips: Reţeta este întoarcerea către literatura clasică
http://www.fieiasi.ro/stiri/scriitorul-mike-phillips-reteta-este-intoarcerea-catre-literatura-clasica
"Cred că Iaşul e unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa"
http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cred-ca-iasul-e-unul-dintre-cele-mai-frumoase-locuri-din-europa--13437.html

MIC ON cu Mike Phillips şi Ramona Mitrică
http://www.apolloniaradio.ro/mic-on-cu-mike-phillips-si-ramona-mitrica/

FIE – Scriitorul britanic Mike Phillips în conferinţă la Iaşi
http://www.apolloniaradio.ro/fie-scriitorul-britanic-mike-phillips-in-conferinta-la-iasi/

Festivalul de Carte şi Autori pentru Copii şi Adolescenţi. Scriitorul britanic Mike Phillips va conferenţia la Iaşi
http://www.fieiasi.ro/stiri/festivalul-de-carte-si-autori-pentru-copii-si-adolescenti-scriitorul-britanic-mike-phillips-va-conferentia-la-iasi/

Dr Mike Phillips conferenţiază pe tema “Cum dezvoltăm narațiuni pentru copii și tineri pe teme din viața contemporană” la Iaşi
http://www.agentiadecarte.ro/2013/06/dr-mike-phillips-obe-conferentiaza-pe-tema-%E2%80%9Ccum-dezvoltam-nara%C8%9Biuni-pentru-copii-%C8%99i-tineri-pe-teme-din-via%C8%9Ba-contemporana%E2%80%9D-la-iasi/

Mike Phillips la Iasi
http://vreau.altiasi.ro/conferinta/mike-phillips-la-iasi

Mike Phillips, autor britanic de romane politiste, conferentiaza la Iasi
http://www.infoapollonia.ro/cultura/mike-philips-autor-britanic-de-romane-politiste-conferentiaza-la-iasi/

Mike Phillips: Conference at Iasi International Festival of Education
http://www.profusion.org.uk/news/38-mike-phillips-conference-at-iasi-international-festival-of-education.aspx

Preluat de pe http://www.profusion.org.uk/news/39-profusion-conference-in-iasi-june-2013.aspx

FIE? Sa mai fie!

Mai multe articole de Nicoleta Dabija »

Scris de: Nicoleta Dabija 
Tags: agenţii de presă, festival, Iași, imagini, news, spotlight

digg

 

Festivalul Internaţional al Educaţiei a trecut, Iaşul va intra de-acum în linişte şi pustietate, cum ne-a obişnuit în fiecare vară.

Dar au rămas amintiri frumoase, întâlniri unice, voci, chipuri, veselie, agitaţie, febră, provocare. Şi pentru o mai bună aducere-aminte, las aici mărturie o călătorie prin FIE în imagini:

Galerie foto Info Apollonia:

15 iunie, Sala Dublei Alegeri, Muzeul Unirii. Pianista japoneză Hiroko Minakami, într-un recital de excepţie, de care ieşenii au avut parte datorită Editurii Adenium

Fiica artistei Hiroko Minakami, Anna Eugenia, într-un dans japonez…

Viermele de Mătase, personaj din spectacolul “O inimă de broscuţă”, interpretat de Trupa Contrast, după cartea lui Gheorghe Vîrtosu

Plantele carnivore din “O inimă de broscuţă”

Puricile şi Picătura de Sânge, personaje din aceeaşi poveste

dansul de la sfârşitul spectacolului, în care Liviu Antonesei a devenit un personaj…

Într-o conferinţă de presă. Scriitorul britanic Mike Philips şi Liviu Antonesei

În aceeaşi conferinţă, Ramona Mitrică şi Mike Philips

Scenă din spectacolul lui Silviu Purcărete, “Călătoriile lui Gulliver”

Din acelaşi spectacol…

 Mike Philips în conferinţă la Iaşi despre literatura pentru copii. Alături de el, Ramona Mitrică.

Lansarea volumului “Poezii din pălărie”, la unison: Liviu Antonesei, Florin Onică, coordonatorul proiectului cu 331 de autori, toţi elevi de liceu, Gabriel Cheşcu

Alexandru Ciubotariu, un cunoscut desenator de benzi desenate

Adrian Cioroianu, ajuns la Iaşi pentru o discuţie despre benzile desenate

…care s-a lăsat cu premii

Adrian Cioroianu, alături de Ligia Grozdan, Ovidiu Lazăr şi Octavian Jighirgiu, într-o conferinţă de presă

Chiril si cocorul

de Angelica LAMBRU

A fost odatǎ ca niciodatǎ, cǎ, dacǎ n-ar fi, nu s-ar povesti, a fost odatǎ un vânǎtor pasionat pe nume Don Giovanni. Într-o zi, a prins un cocor dolofan şi ducându-se acasǎ, i-a spus bucǎtarului sǎu, pe nume Chiril:

- În seara aceasta vor veni la cinǎ câţiva prieteni foarte dragi, aşa cǎ te rog sǎ te strǎduieşti sǎ gǎteşti cât mai bine acest minunat exemplar.

Friptura era aproape gata când, în bucǎtǎrie, a intrat o servitoare de care Chiril era foarte îndrǎgostit.

- Mâncarea aceasta miroase grozav! Dǎ-mi sǎ gust mǎcar o bucǎţicǎ şi voi accepta sǎ fiu logodnica ta.

Iar Chiril i-a dat copanul întreg.

Când invitaţii au gustat din cocor, s-au întrecut în vorbe de laudǎ. Giovanni şi-a dat seama, însǎ, ca pǎsǎrii îi lipsea un picior şi s-a supǎrat foarte tare:

Cum a fost posibil sǎ facǎ aşa ceva, Chiril? Când invitaţii au plecat acasǎ, vânǎtorul l-a chemat pe bucǎtar:

- Ce-ai fǎcut cu copanul care îi lipsea cocorului?

- Cocorul avea doar un picior, domnule.

- Crezi ca n-am vǎzut niciodatǎ un cocor?

Chiril tot insista şi insista ìn minciuna lui, aşa cǎ Giovanni i-a ordonat:

- Pregǎteşte-te, mâine în zori vom merge sǎ vedem cine are dreptate. Dacǎ e de partea mea, vei regreta amarnic ce-ai fǎcut.

Mort de fricǎ, bietul Chiril n-a putut sǎ închidǎ un ochi toatǎ noaptea. Au pornit înainte de rǎsǎritul soarelui. Odatǎ cu primele raze, au ajuns la un lac şi au vǎzut un stol de cocori dormind. Stǎteau cu toţii într-un picior.

- Aveam dreptate! Cocorii au doar un picior! a strigat Chiril.

- Nu e adevǎrat! a ţipat don Giovanni.

Atunci, cocorii, speriaţi, au pus şi celǎlalt picior în pǎmânt şi apoi şi-au luat zborul.

- Acum ce mai ai de spus? a adǎugat don Giovanni.

Chiril, tremurând, i-a rǎspuns:

- Cocorul pe care l-aţi vânat dumneavoastrǎ, era adormit…

Atunci don Giovanni a izbucnit în râs, uimit de rǎspunsul isteţ al lui Chiril şi l-a iertat, cu condiţia sǎ-i facǎ un tort mare de ciocolatǎ pe care sǎ scrie, cu litere subţiri, de frişcǎ: “Cocorii au douǎ picioare!”.

Gânduri din fotoliu

Sunt sigur că nu v-aţi putut abţine să nu zâmbiţi, poate chiar aţi şi râs când aţi văzut deznodământul poveştii. Ne lasă un gust de căpşuni cu frişcă, pentru că s-a terminat cu bine, pentru că don Giovanni a fost mărinimos şi nu l-a pedepsit pe Chiril pentru gogonata sa minciună. Cei optimişti vor spune că bucătarul a ieşit basma curată datorită isteţimii lui, dar Povestitorul, care ştie cât rău poate face o minciună nerecunoscută la timp, vă dă un sfat:

Pe cât sunt de lungi şi de subţiri picioarele cocorilor, pe atât sunt de scurte şi de împiedicate picioarele minciunii. Cine dintre noi n-a spus niciodată vreo minciunică ca să iasă din vreo încurcătură?  Important este să ne recunoaştem la timp, greşeala, şi să nu înaintăm pe cărarea din ce în ce mai îngustă a minciunii, atunci când suntem prinşi cu… cioara vopsită! Greşeala recunoscută e pe jumătate iertată! Cealaltă jumătate, mai puţin plăcută, a consecinţelor asumate, trebuie să o acceptăm cu calm, curaj şi seninătate.

Călătorie muzicală în jurul lumii

Mai multe articole de Nicoleta Dabija »

Scris de: Nicoleta Dabija 
Tags: agenţii de presă, cultură japoneză, news, recital pian, spotlight

digg

 

În seara de 15 iunie, Sala Dublei Alegeri a Muzeului Unirii din Iaşi a fost gazda culturii japoneze. Un extraordinar recital de pian susţinut de solista japoneză Hiroko Minakami, dansuri tradiţionale şi moderne specifice locului şi ceremonia ceaiului au fost ingredientele principale ale întâlnirii.

Hiroko Minakami, născută pe 30 iunie 1960, a absolvit Conservatorul Musashino din Tokio, în 1982. A urmat apoi cursuri de pian în Rusia şi România, dar cariera ei începe la Melbourne, în Australia, în 1989. A susţinut de-a lungul vremii peste 800 de concerte în toată lumea. La Iaşi, pianista a interpretat în cea mai mare parte piese din creaţia proprie, cărora le-a spus povestea, cu mult umor, chiar în limba română. Două tangouri celebre şi câteva fragmente clasice au completat programul pregătit de Hiroko.

Artista a venit la Iaşi însoţită de fiica ei şi a scriitorului de origine română Nicolae Sirius, Anna Eugenia, care a destind publicul numeros cu dans modern şi un monolog în japoneză. Ea va împlini, pe 26 iunie, 18 ani şi este absolventa unor cursuri particulare de balet şi actorie. Dansul vechi japonez şi dansul modern le-a studiat în şcoală.

Evenimentul a fost organizat de Editura Adenium în cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei – FIE, care se desfăşoară în perioada 14-23 iunie, la Iaşi.

Galerie foto Info Apollonia:

Concursul de debut lansat de Adenium - pas cu pas

Concursul Adenium – S-a încheiat prima fază

Azi s-a încheiat prima fază a concursului de debut în trei genuri literare şi BD/grafică anunţat de Editura Adenium printr-un comunicat din cursul lunii ianuarie. Este vorba despre selectarea manuscriselor care vor intra în atenţia juriilor de specialitate. Pînă la 1 iunie a.c., data poştei, am primit în total 108 manuscrise, repartizate pe genuri astfel: 54 de manuscrise de proză, 38 de poezie, 4 de eseu-critică literară, 12 la categoria BD-grafică. Vor intra în atenţia celor două jurii: 10 volume de proză, 10 de poezie, 10 de BD-grafică, niciunul din categoria eseu-critică literară, pentru că niciunul din cele patru nu satisface criteriile selecţiei primare.

Juriile de specialitate îşi vor începe lucrul în zilele următoare. Pentru a asigura un nivel cît mai ridicat de corectitudine a concursului, membrii juriilor vor fi anunţaţi odată cu anunţarea rezultatelor. De altfel, juraţii, ca şi redactorii editurii, vor afla numele concurenţilor după încheierea activităţii de jurizare şi calcularea mediilor concurenţilor. Juriile au termenul de evaluare a manuscriselor 15 august, astfel încît să rămînă suficient timp între anunţarea rezultatelor şi Tîrgul de Carte „Gaudeamus”, unde vom lansa volumele cîştigătoare, în conformitate cu cele stabilite în comunicatul de lansare a concursului.

Să cîştige cei mai buni!

11 iunie 2013, în Iaşi

Liviu Antonesei,

Director editorial al

Editurii Adenium

Un pianist în jurul lumii

Un pianist în jurul lumii

Interviu cu Hiroko Minakami din Japonia, care va concerta pe 15 iunie la Iaşi, în cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei (FIE)

1.     Editura ADENIUM: Stimată Hiroko MINAKAMI, aţi concertat pe toate marile scene ale lumii. Veniţi acum în România, pentru un recital de pian în cadrul primei ediţii a Festivalului Internaţional al Educaţiei de la Iaşi. Ce înseamnă pentru dumneavoastră acest lucru?

H.M. Mai întâi mulţumiri pentru invitaţie. Nu m-am aşteptat la aşa ceva, în primul rând pentru că Festivalurile Internaţionale sunt foarte selective. Trebuie să ai un nume ca să atragi atenţia. Iar lumea muzicală abundă în artişti consacraţi. Dar probabil s-a ţinut cont de faptul că pe lângă interpretările din marii clasici pe care le-am susţinut în concertele despre care pomeneaţi, în recitalul de la Iaşi voi prezenta şi câteva din propriile compoziţii.

2. E.A. Soţul dv. Dl Nicolae Sirius este scriitor de origine română. Cu siguranţă v-a vorbit despre cultura poporului nostru. Cum ne vedeţi pe noi, românii, prin prisma artei?

H.M. Trebuie să vă spun că prima discuţie pe care am purtat-o cu soţul meu a fost despre cultura română. Am fost dintotdeauna o admiratoare a compozitorilor George Enescu şi Ciprian Porumbescu. La fel cum am fost o admiratoare a dirijorului Celibidache, a pianiştilor Radu Lupu, Valentin Gheorghiu sau a sopranei Angela Gheorghiu, ca să dau câteva exemple. Despre Radu Lupu chiar am scris în cartea mea “Viaţa mea ca pianist”, pentru că felul lui de a interpreta anumite lucrări m-a inspirat. Culmea e că atunci când am căutat în România o profesoară de pian, am întâlnit-o pe Ana Iftinche care-l ştia foarte bine pe Radu Lupu. De la ea am luat lecţii de pian, timp de un an. Am invitat-o după aceea în Japonia unde i-am organizat multe concerte. A fost primită chiar de guvernatorul insulei Kyushu. Interesant este faptul că deşi era o pianistă desăvârşită, nu-i plăcea să concerteze. Prefera să profeseze. Dar... adevărul este că noi când încercăm să vorbim despre cultura unei ţări, uneori ne referim la domeniul nostru. În felul acesta nu nedreptăţim pe nimeni, dar ne identificăm într-un fel limitele. Cultura română are un trecut bogat şi o diversitate de invidiat. Sunt matematicieni, fizicieni, doctori de renume care ar trebui însă mediatizaţi cum trebuie.

3. E.A. Cum percepeţi diferenţa dintre culturile japoneză şi română. Există vreun fir roşu care le leagă?

H.M. Se pare că-i uşor să vorbim despre aceste diferenţe, pentru că România şi Japonia s-au dezvoltat în perioade istorice foarte puţin cunoscute nouă şi în forme foarte variate. Lucrul acesta are, însă, frumuseţea lui. Ce-ar fi ca toţi să fim la fel, iar culturile noastre să fie similare? Că undeva ar putea exista un fir roşu care ne-ar lega, nu trebuie negat înainte de a fi demonstrat contrariul. Depinde cât de vechi e acel ”fir roşu” şi cum a fost el acoperit în timp de forme culturale ce nu-i mai dau voie, într-un fel, să iasă la suprafaţă. Când, de exemplu, melodia Dragostea din Tei a formaţiei O-ZONE a ajuns la noi, a fost cântată de toată lumea şi mulţi spuneau că sună ca-n japoneză. Eu am făcut o rearanjare a acelei melodii şi-am înregistrat-o pe CD-ul ”Hiroko Rapsody” menţionându-l pe Dan Bălan compozitor. Noua interpretare melodică a fost prezentată şi la TV, pentru un anunţ comercial.
De ce sunetele acelei melodii păreau ca-n japoneză nimeni nu-şi putea explica.

4. E.A. Cum a apărut pasiunea pentru pian şi, în general, pentru muzică. Ce vă inspiră când compuneţi?

H.M. Pasiunea pentru pian a apărut demult. În cartea mea există o fotografie unde se vede că la vârsta de un an şi jumătare mă ridicasem în picioare şi încercam să ”muşc” din pian. Am cântat la început după ureche. Memoram şi redam. A venit vremea când a trebuit să ”înfrunt” publicul. Să concertez. Am avut foarte multe concerte până am afirmat că am debutat. Debutul este menit să demonstreze că eşti pe picioarele tale, este menit să te mulţumească.

Odată, însă, discutând cu o mamă care îşi pierduse copilul în tragedia nucleară care a avut loc la Hiroshima în urmă cu mulţi ani, am încercat să-i explic că o să se întâlnească din nou cu fiul ei, dar ea a părut foarte sceptică. Am compus o piesă care am crezut, că o va mulţumi şi, într-adevăr, aşa a fost. Melodia a stârnit interes şi ani la rând am fost invitată să deschid cu ea ceremonia de la Hiroshima. Este o piesă ne aminteşte ce s-a întâmplat şi cum să evităm asemenea dezastre. Cei mai curioşi s-au dovedit a fi străinii, care veneau la acest concert în număr foarte mare. Americanii, în special, se arătau interesaţi să afle dacă se pot reîntâlni cu cei dragi, după ce aceştia au părăsit scena vieţii.

5. E.A. Aţi încercat să le insuflaţi şi fiicelor dumneavoastră această pasiune sau pasiunea pentru dans a Eugeniei este o opţiune personală?

H.M. Nu cred că e bine să le impunem copiilor ce-am vrea noi să facă. Dar n-avem nicio scuză dacă nu le descoperim şi nu le recunoaştem aptitudinile. În general, aceste aptitudini diferă, cel puţin la prima vedere, cu ale părinţilor. Sara, de exemplu, joacă acum în Cenuşăreasa. Are unul din rolurile principale, câştigat prin concurs la una din cele mai prestigioase companii de balet de aici. Ar fi putut să fie model dar n-o interesează. Ce-o leagă de mine? Poate... muzica. Îi place muzica clasică, în mod deosebit.

Anna Eugenia a oscilat între actorie, dans clasic şi modern. Ce-o leagă de mine? De mică i-a plăcut pianul.

6. E.A. Cât este har şi cât este muncă din ceea ce reuşiţi să realizaţi în sfera muzicală?

H.M. Harul e ceva înnăscut. E ceea ce, practic, îţi arată ce direcţie trebuie să porneşti în viaţă. E acel ceva care nu te lasă să dormi liniştit dacă nu ţi-ai atins ţinta. Dar, amărăciunea e că harul nu e acelaşi lucru cu drumul parcurs. Aşa încât, întrebarea ”cât este har şi cât este muncă...?” nu poate avea răspunsul adecvat dacă nu recunoaştem că harul nu poate fi descris decât prin muncă.

7. E.A. Care este gândul pe care îl transmiteţi celor care vă aşteaptă la Iaşi? Dar organizatorilor acestui festival al educaţiei FIE?

H.M. Despre Iaşi mi-a vorbit întotdeauna soţul meu ca despre unul din cele mai importante centre culturale ale lumii. Deci, ce-aş putea să le transmit celor din Iaşi în afară de faptul că mă simt onorată c-o să am prilejul să-i cunosc?

În privinţa organizatorilor ar fi multe de spus. Am organizat foarte multe spectacole. Am invitat din Europa foarte mulţi interpreţi şi pot spune că ştiu, într-un fel, ce înseamnă un asemenea eveniment, mai ales că este vorba de un Festival Internaţional! 

Voi încerca să vă mulţumesc prin spectacolul pe care îl voi susţine la FIE!

Au consemnat: Adriana Nazarciuc şi Gabriel Cheşcu